sâmbătă, 28 martie 2009

Marea Dezbrăcare


3….2…1…0,8...Numărăm cu frenezie clipele care ne mai despart de “Meciul unei Naţiuni”. Este un eveniment important (chiar foarte important), de care depinde calificarea naţionalei la Mondialele din 2010…de fapt este doar primul pas; dacă va fi făcut cu succes, ne roadem unghiile până la sânge pentru partida de pe 1 aprilie. Dacă nu…e mai complicat. De fapt, este simplu: STĂM ACASĂ!
Dar asta nu vrea nimeni…aşa că punem toţi umărul (sau ce avem mai liber si în stare mai bună) la ridicarea moralului echipei….unii anticipează Paştele şi se transformă într-un urias “Ou Tricolor” biped; unii se tund în cele mai ciudate moduri, apoi îşi vopsesc smocurile de păr ce le-au rămas în...culorile naţiunii noastre, desigur; aceia dintre noi care au voce intonează cu gura până la urechi şi cu ardoare (pe stradă sau acasă) vreun imn mobilizant pentru “tricolori”; unii bat la tobe (de voie sau d nevoie)…Oricum nu prea e important ce facem; ce e cu adevărat necesar este ca cei 11 jucători care vor păşi pe gazonul stadionului din Constanţa să ŞTIE că suntem alături de ei, trup şi suflet.




Şi cum toată lumea face câte ceva (după putere sau după buget), ţoapele pe care le avem în dotare nu se puteau lăsa mai prejos; astfel, cu mic(ă) cu mare, s-au pus pe dezbrăcat….indiferent că sunt deja dive (ori “andive”, cum spunea cineva) sau doar aspirante la titlu, şi-au aruncat textila şi au pornit în pas de defilare către studiourile de fotografiat, în speranţa că odată ajunse “pe hârtie”, vor fi remarcate de cineva important sau pur şi simplu barometrul celebrităţii lor va exploda…În chiloţei sexy (musai galbeni sau în cele 3 culori naţionale) ele îşi sustin cu înflăcărare (şi seriozitate) favoriţii; este o trebuşoară extrem de însemnată…chiar dacă o fac cu fundul (singurul care este îmbrăcat după ultimele tendinţe); privindu-le (pe sticlă pe hârtie, chiar pe viu dacă au noroc să intre în vestiarele echipei), odată se va învârtoşa ambiţia în idolii sportivi care imediat vor porni la bătălie “cu pieptul dezvelit” şi cu dorinţa de calificare scrijelită adânc pe creiere!
AŞA???? AŞA vor să îi facă să câştige? Nu ştiu de ce, dar mă cam îndoiesc că un fotbalist care vede o fată aproape dezbrăcată se gândeşte la cum să câştige partida care îl aşteaptă…Se îmbăţoşează el, dar…nu prea cred că mintea lui este chiar la "jocul cu balonul rotund". Şi atunci, care este scopul la toate acestea? Vor şi ele, micuţele, să fie băgate...în seamă de cineva “frumos, bogat şi celebru, sincer şi gentleman”? Sau cum? Au descoperit că o echipă de fotbal se simte încurajată doar când vede goliciunea unor trupuri afişată ostentativ? Păi dacă este aşa…ca să fim siguri că “ai noştri” vor câştiga, de ce nu mergem toţi dezbrăcaţi? O galerie de nudişti ce îşi încurajează cu entuziasm favorişii…
Dar asta este deja prea de tot. “Trebuie să revenim cu picioarele pe pământ şi să nu mai visăm”; deşi…dacă suntem mult prea realişti şi privim “fenomenalele” rezultate obţinute de compatrioţi la partidele de acum câteva luni…este cam nasol. Pentru că am avea mult prea puţine şanse la calificarea mult dorită... Mai bine SPERĂM că Dumnezeu va ţine cu noi şi va fi bine...În definitiv, speranţa este tot ce ne-a ai rămas în drăguţa noastră de ţărişoară, tot ce ne mai ţine în viaţă.
SPERĂM ŞI CÂŞTIGĂM. SPERĂM SĂ CÂŞTIGĂM...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu