marți, 30 noiembrie 2010

În loc de urare

Ghandi spunea că orice faci în viaţă este nesemnificativ; dar este foarte important să o faci.
Uneori, tot ceea ce facem, tot ceea ce suntem, tot ceea ce sperăm, este doar o iluzie. Uneori, viitorul se întoarce în trecut. Uneori, prezentul se reduce la un trandafir umed, strivit între filele unei cărţi.
Nesemnificativ, totodată foarte important.

La mulţi ani!

vineri, 26 noiembrie 2010

Scurt

...că nu am chef să mă dau după vişin, aiurea.
Deja sunt sătul de problematica rujatului în direct, întâmplare care a fost abordată, comentată, răscomentată, tălmăcită şi răstălmăcită în fel şi chip, deşi s-a petrecut abia ieri. (Eu oricum azi aflai, că îmi vine să vomit de câte ori văd chelia preşedintelui la tv. ; prin urmare, ignor instinctiv tot ce debitează sau ce ar putea avea legătură cu el, pentru ca mai apoi, pe alte canale, să îi aflu indirect jăvrăielile). Ar fi inoportunsă o mai fac şi eu, mai ales că nu pot repeta decât ce au spus alţii, înaintea mea: a fost pură ridiculizare şi nimic mai mult...
Însă am o mică şi singură nedumerire:





"Cert e că în CANCAN" (şi în diferite medii internaute, aş adăuga eu) "zice aşa: cum că a fost o gafă monumentală a Antenei 3, cum că eu am apărut în timp ce mă machiam, cum că preşedintele era în direct, cum că, cum că, cum că....
Acum, mă întreb, oare cât de neatent să fii ca să nu vezi că e un pic cam mare coincidenţa ca eu să mă rujez când preşedintele vorbea de rujat sau să nu vezi că preşedintele nu e în direct"
http://mariacoman.blogspot.com/



Să presupunem că nu există "pupincurişti portocalii", că acestă sintagmă a fost inventată de nişte oameni răi şi fără suflet, aflate sub influenţa remunerărilor mogulare.
Însă.
De ce chestiunea rujului a fost imediat atacată, dar mostra de nesimţeni a popoviciului a fost trecută cu vederea? Adică...trebui să fi extraordinar de prost şi de neted pe creier ca să nu observi o ironie care-ţi scoate ochii, dar când cineva te respectă atât de mult încât se pişă pe tine cu jet viril şi nici măcar nu are bunul simţ să te mintă că plouă, să treci totul sub tăcere.
De ce aşa ceva?

joi, 25 noiembrie 2010

Romania. Explore The Most Ridichiul Garden

Neamul ăsta e preistoric şi primitiv în gândire, în concepţii, în activităţi, în orice. Tot ce este normal şi obişnuit într-o altă ţară, la noi ori este un lux, ori lipseşte cu desăvârşire.
Ca să observi acest lucru, nu trebuie decât să ieşi la o mică plimbare printre coclaurile naţionale. O să întâlneşti tot felul de oameni, cu tot felul de concepţii. Se spune că civilizaţia românească s-a născut la sat. Nu, nu e adevărat! Civilizaţia românească NU S_A NĂSCUT. Poporul nostru are multe însuşiri (în marea lor majoritate, negative), dar civilizaţia nu este una dintre ele. Noi suntem prinşi într-un ev întunecat şi nu mai reuşim deloc să îl depăşim. Mare parte din gloată are porniri absolutiste sau comunistoide, deşi unii nu s-au intersectat deloc cu aceste regimuri. Mulţi sunt tembeli prin naştere, mulţi nu primesc o educaţie cât de cât elementară, mulţi se iau cu grija supravieţuirii de pe o zi pe alta şi uită să mai trăiască pentru ei. Dar toţi aşteaptă să li se dea posmagii, gata mestecaţi şi digeraţi, dacă se poate. Totul este condus de Domnul, şi atât. Noi nu trebuie să facem nimic, pentru că El le aranjează pe toate. Dacă vrea. Dacă nu, măcar avem pe cine da vina în caz de nereuşită.
Doamna Valeria Arnăutu, fiind întrebată dacă este o femeie religioasă, răspunde cu aplomb: "Da, ca toţi românii". E clar, atunci m-am lămurit! Românii nu sunt credincioşi, sunt superstiţioşi, sunt stăpâniţi de o raţiune canceroasă, în metastază. La noi, gândirea are ceva schilod în întregul ei. Nu o spun eu, o spun preoţii neamului, slujitorii Domnului. Eu doar achesez la concluzia lor.

Românii sunt...nu ştiu...rudimentari, cred că este cel mai potrivit cuvânt. Şi asta se vede în toate amănuntele care ne compun viaţa. Dacă tragi numai o ocheadă de câteva secunde asupra societăţii - "cucu, bauuuuuu" şi atât, observi că ceva este în neregulă. TOTUL este în neregulă:
- Boc taie panglica o impresionantă flegmă asfaltată, lungă de 10 milioane de mm., şi se mândreşte cu asta. "Toamna se numără km." (mm.) "de autostradă."
Mi se pare normal. Când eşti juma' de buletin, ţelurile tale sunt reprezentate la scară. Aştept inaugurarea cu fast a aleii din faţa căşii, până la wc-ul din curte.
- Droia de credincioşi dă năvală să se roage la moaştele sfântului Mina, ocrotitorul păgubiţilor, pentru succesuri în viaţă şi fericire.
Când se vor descoperi moaştele ocrotitorului de dobitoci, sigur le vor fi ascultate rugile.
- A început postul şi cohortele de credincioşi iau cu asalt rafturile supermarket-urilor în căutarea "produselor de sezon". Atenţie însă! Conform specialiştilor, nu toate produsele de post sunt conforme cu denumirea. Consumatorul trebuie să citească cu atenţie pe etichetă, la secţiunea "ingrediente"; preotul mănâncă orice, dar se roagă la Dumnezeu ca hrana să fie primită.
Eşti tu sigur-sigur că rugăciunea substituie atenţia?
- Conform unui sondaj recent, fleşcăitele...pardon! Zeităţile locale ţin post ca să slăbească, să îşi ia carnetul de conducere sau să nu rămână însărcinate când le apucă sensibilitatea înălţătore (cât mai înălţătore, aş putea spune) prin vreun bar în tendinţe.
Cred că mai folositoare ar fi nişte cauciuce - de iarnă dacă se poate, că tot e lege în acest sens.
- Pentru nerealizările din ministerele pe care le conduce, duduia Udrea învinovăţeşte criza financiară.
Şi doar atât? Nici un mogul rău, nimic, nimic? Sunt dezamăgit...
- "Românca Florina, în patul lui Berlusconi". "Ioana Vişan, preferata lui Berlusconi".
Concluzii:
1. Berlusconi e taur comunal.
2. Româncele sunt târfe, curve sau ambele.

Dacă lumea ar funcţiona după sintagma "ladies first, curvele după", România ar sta la coadă! DAR STAI! ROMÂNIA, CHIAR ESTE LA COADĂ!
Ador jena asta de staul mioritic! Când e următorul avion spre Burkina Faso?

marți, 23 noiembrie 2010

Odă (în metru udric)

Despre cuvintele înălţătoare (şi pline de îngreţoşenie) adresate farului pedelist, s-a tot vorbit. Strică, dacă îmi aduc şi eu aportul la această închinăciune plină de admiraţie şi respect?



Teodor Baconschi spune "Trebuie să faci eforturi monumentale ca să nu cazi sub farmecul tău, în calitate de coleg. Eşti inteligentă, eşti frumoasă, eşti tenace". Chiar atunci se dă un prin-plan cu omagiata.


Bine, bine. E grasă, lăptoasă şi devreme acasă...
Se poate spune orice despre elementul respectiv, în afară de faptul că e frumos. Clar. Nu că am un suflet rău şi meschin, dar haideţi să analizăm mai cu atenţie imaginea, să vedeţi că nu o spun eu, ci chiar membrii onoratei adună(tu)ri: Ion Oltean pare plictisit, cu o expresie de neîncredere întipărită pe faţă, iar duduia din spatele lui (nu o ştiu, că nu îmi încarc memoria cu toţi tiriplicii politici), tot cu mâinile în sân, ridică din sprânceană aproape la fel ca Berceanu, când Ministrul Finanţelor a declarat că a fost semnat acordul de împrumut cu BEI, în valoare de 883 milioane EUR, şi că o parte a finanţării va veni de la bugetul de stat, adică 488 milioane. Să fie acesta un semn al entuziasmului, al încântării şi aprobării netăgăduite?
Cât despre doamna Udrea...e drept că nu-şi mai încape în piele de mândrie.
Poate de aceea preaminunaţi-i ochi sticlesc atât de cuceritor, desfătaţi în faldurile moi ale pomeţilor.
Poate de aceea zâmbeşte mânzeşte, din toţi obrajii.
Poate de aceea fălcile asudate îi lucesc apetisant la bec.
Poate de aceea îşi împinge cu voluptate, spre înainte, toate rândurile de bărbii.

Poate de aceea eşti atât de kill billă printre mioritici, iar eu eforturi (mai mult decât) crâncene să nu îţi cad sub farmece. Eşti, deci din păcate exişti.

Contradicţie

"Ioan Oltean: Este cazul ca soarele Partidului Democrat-Liberal să răsară din nou de la Bucureşti"
http://www.antena3.ro/

"Meteo - INFO: Bucureştiul, în ceaţă"
http://www.meteoplus.ro/

Concluzie: Realitatea (nu TV, că aia oricum e cu mogul rău, care fură sarea) demonstrează că încă nu e cazul să se întâmple aşa ceva.

luni, 22 noiembrie 2010

Slalom întrebăcios

1. Întrebări filosofice:
* De unde venim? De ce venim? Cine suntem? Unde ne ducem? Când ne întoarcem? Ne mai întoarcem?
2. Întrebări e conomice:
* Mai apucăm să trăim bine în viaţa asta?
* Când se vor mări salariile profesorilor cu 50%?
* "Emil Boc: Economia României se va relansa, în 2011. Există semne în acest sens". Daţi exemplu.
3. Întrebări politice
* De ce au dus-o pe cancelăreasa Germaniei să îi acorde titlul de doctor honoris cauza la Cluj? Care a fost scopul acestei acţiuni?
* Cum a ajuns Monica Tatoiu de la o simplă profesoară la mare analist politic? Cine o recomandă pentru chestia asta? Vocea şi talentul?
* Ce vroia să îl roage Băse pe Sarko la summitul NATO de la Lisabona, de a fost refuzat atât de "brutal"?
4. Îmtrebări mondene:
* Cum transpiră în presă toate scandalurile prin care trec divele autohtone? Vin ele la redacţie "Bună, sunt Sexy-Gingirica, m-am certat cu fostul şi ne-am porcăit rău de tot; scrieţi după dictare...", sau dă redacţia telefon: "Bună ziua, suntem de la colorăciunea "Chiloţata cu ştrasuri". Spuneţi-ne vă rog, ce s-a mai petrecut interesant în viaţa dumneavoastră?"
* De ce orice tută care-şi trage o casetă porno sau se dezgoleşte prin reviste crede că este vreo zână în extaz, plină de forme apetisante? Nu a mai văzut lumea nişte ţâţe, până să şi le scoată ea la interval?
* De ce se consideră apriori a fi sexy orice bovină cu ugere cât găleata, indiferent ca sunt naturale sau doldora de cauciuc? Seducţia se rezumă doar la nişte cărnuri atârnînde, care se fleşcăiesc odată cu trecerea anilor?
* Industria pentru adulţi e populată de specimene depravate, insensibile, cu aplecare doar spre concet, desfrânate şi demne de scârbă. Atunci de ce toate fătucile diafane şi zâne se visează staruri porno sau strip-eriţe de mare talent?
5. Întrebări diverse:
* Tocilăria este o fabrică de tocilari?
* O lucrătoare la sculărie se numeşte sculăreasă?
* O soprană lucrează la soprănărie?

Certitudine:
!!!!!! Promoţie la Set lenjerie "Ismena" la numai 62.00 RON !!!!

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Descoperirea apei călzi

NU mişcaţi, NU respiraţi! Iarba să se oprească din crescut, păsăretul să îngheţe în văzduh! Toată lumea, toată lumea sare-acum cu mine! Linişte în sală!
Din ciclul "SENZAŢIONAL! Brad Pitt a fost fotografiat respirînd, iar Angelina Jolie...CE CREDEŢI? A fost surprinsă folosind toaleta!! (Avem dovezi! SOLIDE! - dacă era constipată)", vă prezentăm:

"Exclusiv! Nicholas Cage (Nicolae Cuşcă, în traducere liberă) îţi face freza cu gel!
Aflat de o lună în România unde filmează pentru Ghost Rider 2, Nicholas Cage/Nicolae Cuşcă e urmărit non-stop de către paparazzi noştri. Vă prezentăm imagini exclusive; unul dintre hair-stilişti se ocupă de freza acestuia, pulverizînd fixativ... "
[Click Tv, 19.11.2010]

NU îmi vine să cred! Nu credeam să apuc să aflu asta, în timpul vieţii mele! Oare tehnologia spionajului a evoluat atât, dar ATÂT de mult? Deci nu se poate! Trebuie să mă aşez şi să rumeg informaţia!
Auzi, auzi, Nicholas Cage se dă cu fixativ! Băi, dacă îmi lăsai timp de gândire o eternitate, măcar până...măcar până se va trăi bine la Românica, nici că îmi trecea aşa ceva prin cap! Sunteţi siguri? Să nu mă minţiţi, că îmi distrugeţi piatra de temelie a propriului univers! Deci chiar se dă ăla cu fixativ?
INCREDIBIL!!!

joi, 18 noiembrie 2010

Cronicile din Românica: Deştul, discursul şi întristata adunare

Ştiu că nu mă prea pliez pe foamea de senzaţional a timpurilor noastre şi că - de obicei - nu prea sunt în rândul lumii, dar...sincer, I DON’T GIVE A FUCK.
Sărind peste suprasaturaţia îngreţoşată resimţită în momentele respective, acesta este un alt motiv pentru care m-am gândit mult timp dacă se merită să îmi bag şi eu deştu-n cur şi să scriu - cu deontologeală maximă şi afectare vecină cu leşinul - despre subiectul care a rupt gura târgului, pe la începutul lunii: viaţa şi moartea celui ce a fost Adrian Păunescu. Atâta doar că eu mă voi concentra puţin pe decor (se poate spune că am schimbat - puţin - organul penetrator?).

Deşi sunt obişnuit cu mediocrităţile acestui neam tembel, ele nu încetează să mă uimească, în fiecare zi, în fiecare clipă pe care o vieţuiesc pe aicişa, pe la coclaul naţional. Ultima ocazie a datului în petec? Desigur, slujba de îngropăciune a Marelui (şi la propriu şi la figurat) Dispărut, resuscitat şi readus pe sticlă post-mortem. Deci, dacă aş avea ocazia să îmi mai aerisc creierii şi pe alte tărâmuri, iar aici să vin numai în vacanţe (cât mai scurte, de preferat), naţia asta mi-ar produce numai icnete de plăcere şi crize de râs isteric. Pe cuvânt de onoare.
Pregătisem o întreagă pledoarie în sprijinul punctului meu de vedere, dar nu îşi au rostul atâtea vorbea fără sens. Scurt şi la obiect, măi tăticule, că doar de la “simplu” (spre “complex”) am pornit cu toţii - vorba unui alt răposat din trecutul glorios al planetei.

Domnul Dan Berindei, academician doctor în istorie şi filosof de renume naţional, urcă solemn pe scenă, spre a elogia viaţa şi activitatea celui trecut în nefiinţă. “Onorată familie, întristată adunare…” şi imediat, întristata adunătură izbucneşte în aplauze şi urale.

SUPERB! BRAVO! De 3 ORI, BRAVO!!!
Zici "români" şi tragi apa. Caşti gura şi rămâi cu ea aşa, îngheţat într-o uimire perpetuă. “Of, viaţa mea” mai lipsea de pe fundal şi groteasca manelărie era mai mult ca perfectă.

luni, 1 noiembrie 2010

De ce mi-e scârbă de naţia asta? (partea a II-a)

Fără alte introduceri lipsite de sens:
- urăsc România pentru că partidul te vrea doar prost; o oaie tembelă care se aliniază cuminte în turmă şi execută întocmai şi la timp ordinul ciobanului cârmuitor. Tot acest neam este o turmă păstorită de un baci hapsân, în creierii munţilor...care, ca orice cioban care se respectă ne-o trage pe la spate cu nesaţ, ori de câte ori are vise erotice şi i se umflă năravul în iţari.
La cursul de genetică am învăţat că populaţia planetei este caracterizată de biodiversitate; aici însă, este anulată. Toţi trebuie să gândim la fel, pentru că cine iese din schemă este înlăturat. Ca într-un stup de viespi, gândirea este colectivă. Nebunia înseamnă sfidarea tiparului prestabilit, exact ca un liliac care dispreţuieşte legile naturale şi doarme cu capul în sus.
- urăsc România pentru că este o ţară unde se promovează falsitatea. Nu contează esenţa, doar imaginea (de preferinţă, cât mai retuşată cu silicon şi acid hialuronic).
Acum aproape 100 de ani când lumea era încuiată şi necivilizată, Maiorescu vorbea despre teoria formelor fără fond...pentru ca în modernitate, noi să o demonstrăm.
- urăsc România pentru că aici, sensibilitatea este o slăbiciune aducătoare de moarte, brutalitatea este privită ca îndrăzneală. Se promovează, se adulează chiar, nesimţirea şi tupeul. Respectul este demodat şi prostesc, trufia te scoate în faţă.
Putreziciunea morală este scoasă pe firmament, pentru că doar aşa poţi răzbate într-o fermă de animale turbate.
- urăsc România pentru că România iubeşte manelele şi spiritul manelistic.
"Lasă băi, că merge aşa" este concepţia de bază a oricărui lucru, treaba făcută de mântuială este lege. Aici nu există management preventiv, ci doar cârpeala de după. De la acordarea salariilor şi pensiilor până la mersul la vot, totul este făcut după ureche, exact ca melodia unui lăutar analfabet care vrea să se dea cult în cap. Contează să ai gagica cea mai mare, maşina cea mai tare, pleata gelată, tricou sclipicios mulat pe burtoacă şi cilaca-cichi-ceaua să-ţi urle în boxe. Crucioacele lucitoare agăţate de toate extremităţile corpului sunt ceva la modă, spoiala gardului este o politică de naţională.
Se promovează incultura, în detrimentul educaţiei. Banul a devenit valoarea supremă, deschizătorul omnipotent de drumuri şi locţiitorul oricărui simţământ.
Manelismul, concept abstract care nu se referă neapărat la ascultăcioşii genului, înghite hulpav această ţară.
- urăsc România pentru că a renunţat la tot ce o reprezenta, pentru a copia obiceiurile altor naţii. Ne destrăbălăm în mizeria aia de celebrare a lui drăgostel cu arcul său năzdrăvan, ne strâmbăm înfricoşaţi la asaltul vrăjitoarelor împrumutate de peste ocean. Teneşii de Drăgăşani au fost înlocuiţi cu teneşii Converse, aro-ul autohton a fost înlocuit cu X5-uri, citronada a pierdut în faţa can-urilor de Coca Cola. Totul este în paragină, o ţară în ruine peste care se apleacă maiestuos gingaţa frunză udrească.
Unii nostalgici cedează realităţii hâde şi glăsuiesc cu obidă: "poate toate lucrurile care le-am avut şi le-am pierdut o duceau mai bine dacă nu se năşteau ăn România". Mda...şi România poate ar fi avut noroc dacă se năştea în altă ţară!
Ţara asta nu are identitate. Nu că ar fi avut vreodată, dar acum, conduşi de manelism, copiem pe nemestecate tradiţiile altor popoare şi ne mândrim cu ele.

Pentru acestea şi pentru multe alte chestiuni puţin mai personale, îmi exprim revolta totală împotriva acestui neam găunos.
Tu ce vezi când te uiţi la România?

P.S.: pentru tot ce cred eu am argumente, doar că ocupam prea mult spaţiu dacă mă apucam să le povestesc. Cine crede că greşesc, aştept să mă contrazică, punct cu punct, iar eu îi voi demonta afirmaţiile (desigur, dacă voi putea face aceasta) în aceeaşi manieră.