Să ieşim din peşteră! (Şi să intrăm în mall...)

Notă: nu comentez realitatea din spitale sau situaţia pandemiei.  

Mie îmi place mult realitatea vorbită. Şi pe aceasta o comentez... de la  sloganurile diverselor mişcări şi până la informaţiile ce ni se transmit - şi care, de cele mai multe ori, nu au absolut nici o legătură cu ceea ce se întâmplă de fapt. Sunt doar vorbe, eventual frumoase şi hei-rupiste, care prezintă viaţa din unghiul de vedere care este necesar la un moment dat.

Am înţeles cum stă treaba şi mărturisesc că adulez vaccinul. 

Vorbesc serios; l-am pus într-o sticlă de-o litră şi o pup toată ziua: din sculare şi până-n culcare, zi de zi de zi. Deci am rezolvat acest aspect: am bifat toate cerinţele erei moderne şi am încredere în medicină. Când o veni delegaţia aia de la OMS să vadă ea de ce nu se vaccinează românii - deşi avem vaccinurile în rastel, o rog frumos ca pe mine să mă sară! 

Dar am o întrebare de om prost: valul 4 al pandemiei a venit doar pe la noi? Statele civilizate sunt în voie bună şi dezmăţ, că de! S-au vaccinat şi au învins pandemia - iar pe noi ne bate covidul la popoul gol, pentru că nu ne-am vaccinat? 

Şi nu săriţi aşa...doar întreb, nu dau cu parul! Iar dacă vreţi să spuneţi că pandemia a trecut pe la toţi, dar la noi a fost cel mai nasol, nu ţine! Îndemnul de vaccinare nu este: "Vaccinaţi-vă-ţi şi vă îmbolnăviţi mai puţin; pandemia merge mai departe cu valurile ei, dar nu mai mergeţi voi la spital", ci "Nu vreţi să învingem pandemia? Nu vreţi să ne îmbrăţişăm ca fraţii? Vaccinul conţine o şansă pentru tanti Frusinica; conţine scârţâitul cretei pe tabla dintr-o clasă plină de elevi; mozoleli cu vecina prin spatele blocului; aer de mall;  cinema şi terase, dans pe mese, gagicuţe, cipăndei şi mirosul cozonacului de la bunica! Vaccinaţi-vă-ţi şi terminăm cu carcalacul acesta"!

De aceea zic: având o tonă de nevaccinaţi pe metru pătrat, România pare că a rămas singura ţară din lume care mai e în pandemie. Suntem gaura neagră a planetei....Numai la noi mai există terapii intensive pline de covizi.

Partea bună este că în lupta cu virusul ucigaş, noi am rezolvat toate celelalte boli ale umanităţii. Şi aşa se face că în România nu mai stă nimeni la terapie intensivă şi nici nu mai moare nimeni din cauza cancerului, infarctului, alcoolului, drogurilor şi a altor stopuri cardio-respiratorii....ci te duci pe lumea cealaltă doar din cauza carcalacului. 

Mai ţineţi minte cum nu aveam şcoli, autostrăzi şi spitale, doar din cauza lui Dragnea? Sau cum gemeau orfelinatele de copii, pentru că iubirea celorlalte normalitaţi era interzisă şi familia tradiţională trebuia desfiinţată? Logica aceea se aplică şi acum: dacă se vaccinează tot poporul, învingem pandemia şi putem desfiinţa ATI-urile! Din moment ce secţiile de terapie intensivă sunt pline de covid, fără covid...la ce să ne mai trebuiască? Le transformăm în şcoli, aşa cum vom face şi cu leagănele de copii desfiinţate după ce iubirea a trimfat la referendum şi toţi copii nedoriţi de tradiţionalişti vor fi adoptaţi de oamenii mai deschişi la minte.

De autostrăzi nu se mai spune nimic... pentru că nici măcar nu mai avem nevoie de ele. Se ştie că după ce odioşii de pesedişti nenorociţi - lovi-i-ar urzicile de ticăloşi şi oameni răi ce au fost, ptiu-ptiu, dă-i cu aghiazmă, să fugă necuraţii - au pierdut alegerile şi după ce în vara anului trecut, bravul nostru preşedinte a reuşit să primească  80 de miliarde de euro subvenţie total gratuită de la U.E. pentru popor, toată lumea circulă cu elicopterul şi la fiecare gospodărie există în garaj măcar un pui de avion privat.

Păi na! Aşa se face averea...bănuţ cu bănuţ! 

Vedeţi ce înseamnă să fim conduşi de oameni capabili, nu de hoţi şi de corupţi? Ceea ce, aşa şi trebuie! Cum spunea cineva, "politicienii se aseamănă cu scutecele; trebuie schimbaţi cât mai des, din acelaşi motiv".

Aşadar: TRĂIASCĂ PROGRESUL! Progresul Bucureşti, fireşte...că-s mare fan fotbalagist. Când eram mic, mă credeam Piţurcă şi dădeam cu Stângaciu în minge! Acum nu mai e cazul... dar parcă am poftă să îngenunchiez pe un stadion, ca să vadă lumea că-s de bună credinţă. Sau să-mi lipesc un curcubeu în geam? 

Să bem pentru asta!

Propun să ne bucurăm şi-un cântec vesel să cântăm...pentru că nu ştiu şi nici nu mă interesează ce conţine vaccinul, dar prefer varianta care conţine toţi oamenii dragi inimii mele, ciocolată de casă şi câteva stacane de must proaspăt. :) 

 [Surorile Osoianu şi Lupii lui Calancea - Bine-i şade mesei mele]

Vaccinul (şi) Dumnezeu

Nu vreau să discut despre bunătatea sau răutatea vaccinului, că nu am obiceiul să mă amestec în tărâţe. Fiecare are propriul cap ca să judece cu el, aşa-i? Nu e nevoie să îmi dau eu cu părerea şi să-mi creez o turmă de influenţaţi, că nu acesta-i scopul meu pe planetă. 

Mai bine să vedem partea ilară a situaţiei - şi anume isteria care face ca la ştiri să fim informaţi că "mai mulţi bărbaţi care nu au  crezut în vaccin s-au îmbolnăvit de covid".

Stai, stai! Cum adică, NU AU CREZUT ÎN VACCIN şi s-au îmbolnăvit? Da' ce...i-a pedepsit vaccinul pentru necredinţa lor, sau cum?  

Că oamenii sunt împărţiţi de conducători în funcţie de poziţia pe care o adoptă în faţa carcalacului de serviciu e una... ceva normal, până la urmă, mai ales într-o societate care luptă împotriva etichetărilor de orice natură. Dar cum să împarţi oamenii în cei care CRED în vaccin şi cei care NU CRED în vaccin? Serul acesta este vreun nou hristos care ne aduce mântuirea, iar eu nu am aflat? 

Aşa se pune problema acum? Am depăşit graniţele medicinei şi am intrat pe tărâm religios? Oooo...păi atunci este altă gâscă-n altă traistă, nenică!

Mâine-poimâine te pomeneşti că apare pe stradă şi vreun apostol al noii religii, cu scriptura de protecţia muncii la subsuori, care promite pogorârea harului imunizator doar dacă i te faci prozelit. 

[Evanghelia are putere - manea]

Parcă şi văd scena, cu ochii minţii:

Îngenunchezi şi juri să-ţi pice antena de bulgari dacă nu îi dai ascultare, apoi îţi pune mâna pe cap şi repeţi după el, cu faţa la răsărit (că de acolo a venit năpasta): 

"Te lepezi de covid? Mă lepăd de covid! Te lepezi de covid? Mă lepăd de covid! Te lepezi de covid? Mă lepăd de covid"!

Dezlegat şi cu sufletul uşor ca un fulg, te întorci cu faţa spre apus, către occidentalii evoluaţi: 

"Crezi în vaccin? Da, părinte specialist, cred în vaccin! Încă o dată: crezi în vaccin? Da, părinte expert, mărturisesc că eu cred în vaccin! Şi încă o dată: crezi în vaccin? Da, Luminăţia Ta, cu toată inima, cred în vaccin! Amin şi aliluia"!

Apoi te ridici şi cu ochii sclipind de speranţă, săruţi mâna şi primeşti promisiunea de izbăvire: "Fiule, credinţa ta te va vindeca. Ia-ţi picioarelele la spinare şi mergi la casa ta...Vaccinul fie cu tine"! 

Problema e că dacă privim în istorie, vom vedea că fiecare curent avangardist este urmat de un contracurent, o doctrină care va modifica învăţătura cea dintâi şi i se va opune. Cu preţ de statui răsturnate, dacă e nevoie: vechiul este prost şi învechit, noul este bun şi trebuie să izbândească!

Aoleu! Dar asta înseamnă că la orizont se ivesc zeci de scenarii pline de violenţe:

Apar ereticii vaccinului: cei care cred -  dar nu ca toată lumea, ci altfel. Poate vor fi unii care vor învăţa prin popor că vaccinul nu vine de la medici, ci de la extratereştri! 

...sau vin unii care spun că din Treimea Sfântă a Vaccinurilor Pfeizer - Astra Zeneca - Johnson&Johnson fac parte şi Sputnikul rusesc împreună cu Sinovacul chinezesc! Vai de mine şi de mine, ce dezastru ne aşteaptă! Beligeranţă la cel mai înalt nivel!

...sau dacă se produce vreo schismă în sânul credincioşilor? Tot ce e posibil - în cazul în care adepţii Pfeizer se ceartă cu adepţii Astra Zeneca pe veniturile obţinute din vânzări şi se excomunică reciproc. Doamne feri, ce nenorocire! Noi ai cui rămânem? Ne ducem vaccinului de suflet...

Plus că, în curând, prevăd şi nişte războaie sfinte. Ce, nu se poate? Doar au mai fost...iar istoria are prostul obicei de a se repeta. Deci: care mai e cetatea de scaun a vaccinului? Punem tot Ierusalimul, că-i oraş cu tradiţie? Sau ne mutăm la Washington? 

Să vezi atunci ce distracţie ne aşteaptă, dacă păgânii de antivaccinişti cuceresc Cetatea Sfântă! Vin vacciniştii în puhoaie, să-şi recâştige laboratoarele de închinare!

Apoi, ca să fie siguri că omenirea acceptă faptul că vaccinul se sprijină pe temeiuri ştiinţifice solide, compun şi rugăciuni specifice, ca să se stabilească clar şi fără echivoc, o dată pentru totdeauna, adevărul de credinţă. Ceva gen :

Cred într-unul Imunizator,

Vaccinul atotţiitorul,

Distrugătorul virusurilor şi al tuturor boalelor,

Care de la oamenii de ştiinţă purcede.

E bine aşa? Vă place ce-mi cloceşte mintea? Mi-a mai spus cineva că dacă-mi face pui, să-i dau şi lui unul... De aceea zic:

Hai că m-apuc să scriu eu odele de închinăciune, că-i păcat de talentul meu. Plus că tocmai am băut un pahar de ghinişor şi mi s-a urcat toată inspiraţia în moalele capului; acum e momentul să creez capodoperele! Ia fiţi atenţi.... DJ, bagă un trap pe fundal!

Vaccinul nostru care ne eşti în eprubetă,

Steriliza-s-ar seringa ta,

Vie protecţia ta,

Împrăştia-s-ar imunitatea ta,

Precum în Occident aşa şi pe la noi.

Sănătatea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi.

Şi nu ne îmbolnăvi pe noi, precum nici noi nu îmbolnăvim pe distanţaţii noştri.

Şi ne izvăveşte de carcalacul cel viclean,

Acum şi-n pururea şi-n vecii veciilor!

Merge? La prima mână, eu zic că-i ok! 

Dacă tot suntem credincioşi...hai să fim până la capăt! Ridicăm biserici cu seriga de vaccin în vârful turlei, ne punem în icoane eroii savanţi, scriem psalmi, angajăm scribi să consemneze toate vindecările miraculoase datorate vaccinului (cu probe audio-video şi mostre de ADN înainte şi după, ca să nu apară vorbe la proces şi după câteva mii de ani să se trezească vreunii care să conteste adevărul evanghelic, pentru că se bat cap în cap minunile) şi concepem un calendar de evenimente cu tombole speciale pentru mărturisitori. Păi ori suntem golani, ori nu mai suntem?

Dacă e cu spiritualitate, mă bag! Şi vă spui cu-o mână pe suflet: când vorbim despre credinţă nu-i de glumă! Ori pornim pe calea asta, ori stăm pe loc şi ne vedem de viaţă. Altfel, nu se poate.

Dar până una-alta, hai să mai bem ceva şi să cântăm un cântecel de dor...că tot e sărbătoare: Ziua Mondială a Sănătaţii Mintale. 

Aşadar: multe sănătăţuri mintale la toată lumea!

[The Poet and the Muse - Gingertail cover]

Ciocolată cu dragoste

...şi câte ceva despre noua bancnotă feministă

Nu sunt fan al hitului Pro TV, "Las Fierbinţi". Şi totuşi, cunosc personajele; chiar mă şi uit din când în când - mai mult accidental, ce-i drept. De obicei cam pe la acea oră mănânc de seară, iar televizorul fiind aproape lângă mine, mă intersectez cu acţiunea. Mai mult o ascult, decât să o urmăresc; da' să nu ne mai uităm la toate detaliile, că nu are rost. 

No...aseară, am prins un discurs pro vaccinare, că de! În ziua de azi nu mai poţi râde fără să ţi se bage pe gât şi ceva comentarii socio-politice - motiv pentru care îmi este infinit de dor de filmele cu Stan şi Bran - şi...am divagat. Vorbeam despre dicursul pro vaccinare - care a fost atât de emoţionant încât aproape că m-ar fi trecut şi nişte lacrimi serioase, dacă nu m-ar fi umplut de silă. 

...de aceea, cel puţin azi, acum, nu vreau să mai abordez subiectul carcalacului care face surf pe valul 4. 

Plus că tema aceasta a început să stârnească pasiuni mai aprinse decât veşnicele contre dintre PSD şi PNL sau rivalităţile perpetue dintre Steaua şi Dinamo...iar eu nu vreau să mă mai isterizez. Am obosit. Sunt extenuat psihic şi nu mai pot. 

Aşadar, dragi tovarăşi şi pretini, haideţi să vorbim despre ceva bun şi frumos - cum ar fi, de exemplu, ciocolata. Cine nu iubeşte ciocolata?? Ce om să fii, să nu te încânte o pătrăţică de fericire aromată? 

Nu ştiu alţii cum sunt...dar mie poa' să mi se rupă inima pân' se face franjuri şi-apoi să-mi pice şi-un meteorit în moalele capului; sau să sărăcesc subit şi să mă umplu de bube şi-apoi să mă calce şi tramvaiul; cât am nişte ciocolată la îndemână, ştiu că voi supravieţui. Ce mai la deal, la vale? Fără ciocolată, viaţa e pustiu!

Şi-am mai aflat ceva, graţie Magic FM-ului: ştiaţi că atunci când mâncăm o bucăţică de ciocolată, în creier se petrec aceleaşi fenomene ce au loc în timpul unui sărut pasional? Nici eu...dar în cazul acesta, mă sărut pasional de...câte pătrăţele are o ciocolată? Zece, cinsprezece? Păi atunci, eu mă sărut pasional cam de 30 de ori pe zi. (Da, da...puteţi să-mi spuneţi Don Juan de Marco Polo, sau chiar Casanova...că nu mă supăr! Şi în plus, dau şi autografe gratis).

 No! Ui' aşa: căutăm sensul vieţii şi dragostea prin fel de fel de cotloane ale vieţii, uitând că ea ne bate la uşa inimii şi ne cheamă din spatele fiecărei vitrine de magazin. Superb, sau ce?

(Pauză de vreo 5 săruturi)...

Mda. Gata, mi-am luat drogul. 

Să continuăm, zic... că tot am adus vorba de drog. Ăăăăă...de dragoste, voiam să zic. Ceea ce e cam tot una, dacă e să gândesc ştiinţific. Conform aceloraşi cercetători (britanici, presupun), îndrăgostirea provoacă în creier o stare asemănătoare cu cea pe care o au persoanele care se droghează. 

Trăgând linie: care este mai bună? Ciocolata sau dragostea?  DRAGOSTEA, LOGIC!! Nu pentru ea luptăm zi de zi, din culcare până-n sculare? Şi d-aia e lumea aşa cum este...

De exemplu, din dragoste şi preţuire pentru femei, nişte organizaţii feministe au luptat până la moarte, ca să cinstim femeia, normal! Şi datorită acestor eforturi supra-pământene ale eroinelor necunoscute, în curând vom avea prima bancnotă cu o femeie pe dânsa.

...ceea ce este o imensă naivitate!

După capul meu, adică...pentru că în mintea mea cea tăntăloaică, aveam impresia că dragul, dragostea, respectul şi orice sentimente frumoase pe care le ai pentru o persoană, îndeosebi femeie, ţi le dovedeşti individual Prin educaţie, printr-un comportament ales, prin tronul vocii, prin cuvinte şi mai ales fapte, prin recunoaşterea eforturilor acelei femei... amănunte din astea. Şi dacă mă uit în jur la câte bălăcăreli sunt, la câte certuri, divorţuri, înşelări şi umiliri, îmi dau seama că da...femeile sunt foarte respectate. Iar dacă punem şi făţăul unei dudui pe o bancnotă, e dovada supremă de iubire! Simt nevoia să mă aşez în poziţie de ghiocel şi să aştept pogorârea raiului, că după un asemenea triumf, ce mai poate urma?  

Eventual, recunoaşterea la nivel naţional, internaţional, galactic şi universal a meritelor feminine. Adică...na! Am avut o femeie prim-ministru şi feministele au dormit în papuci când oamenii răi au făcut-o albie de porci. De fapt, era cât p-aci să avem şi preşedinte femeie, dar feministele iară erau prea ocupate cu luptele lor specifice; nu au fost pe fază şi n-au putut să susţină. Dar după ce s-au liniştit apele, au izbândit!

Şi totuşi: cu ce o încălzeşte pe ţaţa Leana că primeşte cei 800 de lei pensie în bancnote cu Ecaterina Teodoroiu pe dânsele? Când le-o termina de împărţit pe la facturi, doctori şi farmacii, dacă îi mai rămâne şi o asemenea dovadă a emancipării feminine în portofel, pentru pâinea cea de toate zilele, precis o va cheltui cu inima pleznindu-i de mândrie. Pentru că e femeie şi guvernul o cinsteşte pe femeia din ea!

Sau când voi reuşi să-mi scot în oraş drăguţa...poate nu mergem la restaurante cu stele Michelin, că-s cam închise. Deci, ca să fie sigur...bem un suc, pe bancă, în parc; o fericire minoră, ce-i drept...care nu se va compara cu explozia de fericire pe care o va simţi când voi plăti consumaţia cu bancnota Ecaterina. 

Este normal, o înţeleg perfect!! Chiar şi eu, ca mare iubitor de femei ce mă aflu, abia aştept să iasă minunăţia! Şi o voi cinsti atât de mult, încât nici nu o voi mai cheltui! Cum prind câte o comoară din asta, o înrămez şi mi-o agăţ în perete, lângă tabloul cu masca de protecţie... ca să mă pot închina la ele mai cu folos! Ce tablouri cu naturi moarte, ce Gioconde şi alte Sânziene? Peisajele îmi repugnă, florile nu mă interesează! Vreau tablou cu Ecaterina pe bancnotă! 

UNIŢI SALVĂM!!! Hu-HA!!!

Hai! Cu cântec, înainte....MARŞ!!!

[Marco y Sara Bachata Moderna / Aventura - Cuando Volveras]