Se afișează postările cu eticheta Pavel Stratan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pavel Stratan. Afișați toate postările

luni, 21 decembrie 2020

Botez cu cântec

Voiam să încep şi eu postarea într-o notă pozitivă şi nu ştiam cum...până am deschis televizorul şi am aflat că anul acesta preotul nu va mai veni cu botezul în casele oamenilor. Adică nu va mai intra în casă...ci va boteza din poartă....sau ceva. 
Bun, şi cum face asta? Înmoaie busuiocul în aghiasmă, îl leagă de cruce şi crucea de un bumerang pe care îl zvârle din toate puterile, în timp ce cântă "În Iordan botezându-Te, Tu, Doamne"? Păi asta-i direct sală...lucrezi bicepşii şi plămânii în acelaşi timp! Forţă şi cardio! 
Zvârrrrr...şi busuiocul sus, pe-o creangă! Şi dacă-l dă pe casă, cine se urcă după el, să-l dea jos? Ne jucăm de-a "nenea tata lu' Ionuţ, ne daţi şi nouă mingea"? Sau săracul părinte e nevoit să vină cu desaga de cruci, busuioace, sârmă şi bumeranguri de rezervă, pentru orice eventualitate?



De fapt...nu vă agitaţi! Conform reporterului care relata ştirea, preotul va putea intra şi în casă, la "insistenţele exagerate ale enoriaşilor".
Stai, frână!! Cum arată insistenţele exagerate? Eu, de exemplu, vreau să îl primesc pe părinte şi în casă. Dacă trebuia doar să insist, o scoteam la capăt: "Haideţi, părinte...vă rog io...chiar nu puteţi să intraţi"? Şi preotul bifa că s-a respectat legea şi am insistat, deci toate bune şi frumoase. Dar cum insist exagerat? Întind covor roşu prin curte, să se vadă din avion că-s cetăţean respectator de legi? Sau nuanţa de exagerare o dau din vorbe? 
"Părinte, intraţi"! "Nu se poate"! "Dar vă rog frumos, intraţi"! "Nu se poate"! "Dar vă rog foarte frumos, intraţi"! "Nu se poate"! "Dar vă rog extrem de foarte frumos, inimaginabil de magnific şi superlativ de foarte minunat să intraţi"! "Nu se poate"! "Haideţi părinte...vă rog io exagerat şi insist exagerat de frumos să intraţi exagerat"... "Bine, taică".
Aşa?

STOP! Problemă: cine constată că rigorile legii au fost îndeplinite? Dascălul? Nu merge... în primul rând nici nu are atribuţii legale pentru asemenea îndatoriri şi în al doilea rând, dacă e mai plictisit şi nu mai aşteaptă să insiste (exagerat) omul respectiv? De fapt, dacă intră direct în curtea cetăţeanului, fără să aştepte să mai fie invitat!!! Nu. Se. Poate. Aşa. Ceva!!!! Pe timp de pandemie? Doamne fereşte - pân' te nimereşte, normal!

Deci, pentru a nu zădărnici eforturile de stârpire a carcalacului, propun ca alături de preot şi de dascăl, să fie prezent şi un agent din acela matrimonial - cum se numeşte? Omul ăla cu tricolor pe el, care constată că au fost îndeplinite condiţiile cerute de lege...OFIŢER, măi! No, deci...alături de preot şi dascăl, propun să fie prezent şi un ofiţer constatator, ca să ia act atât de exprimarea consimţământului liber şi deplin, cât şi de îndeplinirea condiţiilor cerute de lege. Şi angajăm şi fotograf, ca să existe dovadă la dosar că n-a fost penal ofiţerul respectiv şi a luat mită vreo bucată de cârnaţ, ca să închidă ochii la săvârşirea botezului ilegal. 
Păi nu? Eu, cel puţin, am trecut de vârsta în care mă vrăjeau 2 ochi frumoşi...acum nu mai cedez decât de la 4 ochi frumoşi în sus! D-apoi procurorii, care se lovesc zilnic de minciunele! Ăia tre' să aibă dovada la dosar...hârtia doveditoare! Altfel, ce facem aici? Ori suntem legali, ori nu mai suntem?
Hotărât lucru, un fotograf este complet trebuincios pentru asemenea situaţii.


DAR STAI, asta nu e tot! Constatarea constatare, poza poză...dar dacă eu nu insist suficient de exagerat? Iar nu respect legea şi mâine-poimâine mă trezesc că mă huiduie vreunu' că-s corup şi penal! Mai ştii? Nebuni se tot inventează şi-s şi la zi cu toate upgrade-urile! Nu chem, mai bine, şi o echipă de filmare, ca să înregistreze fericitul eveniment? Fotograful face poze, e un fel de back-up; dar filmătorii duc greul...ei trebuie să filmeze totul din mai multe unghiuri - ca să se vadă, fără putinţă de tăgadă, cine-s personajele din imagine şi că n-au pixelul albastru pe ele! 
Adică na...dacă eu primesc botezul, apoi mă îmbăt şi fac o glumă nesarată săracului preot? Sun la 112 şi-l denunţ că mi-a intrat în curte fără să-mi mai aştepte insistenţele mele (exagerate)? Ce facem? Ne uităm la dovezi, desigur! În poze e clar că nu se aude ce am spus...deci, apelăm la caseta video; şi dacă nenea cameraman se scobea în nas fix în momentul zero, când trebuiau să se întâmple insistenţele - motiv pentru care nu a prins taman secvenţa împricinată? E! D-aia trebuie mai mai multe unghiuri de filmare!
Păi ce facem...tot eu să mă gândesc la toate detaliile?

SI ASTA TOT NU E TOT!! Până acum, ca să pot primi şi eu botezul în casa proprietate privată, trebuie să fie de faţă... zece? Hai, 10 persoane! Păi dacă li se face foame taman când ajung la poarta mea? Las' săracii oameni să jinduiască după o porţie de mâncare caldă? Unde mi-ar fi spiritul de creştin? Nu-i mai bine să am eu o masă pregătită cu toate cele cuvenite pe dânsa, să nu-mi crape obrazul de ruşine dacă va fi cazul să aşez musafirii la un ospăţ mic?
Şi dacă tot am atâţia invitaţi, oare nu e bine să aibă şi un fundal sonor? Să chem şi lăutari? C-apoi muzică, de unde? La tv se vorbeşte numai de covid, cum să ne închinăm la mască şi cum se bat aleşii pe ciolan...pardon!! Negociază principii care vor aduce poporului bunăstare cu nemiluita - iar de abureli din astea sunt sătul până-n gât! Deci, clar, e nevoie de lăutari! 

Auzi? Dar dacă am făcut atâta deranj şi am şi ofiţerul (neacoperit, sper) de stare civilă, preotul, dascălul, fotografi, lăutari şi filmători, nu-i mai bine să fac şi nunta? Chem fata, jur s-o iubesc şi s-o respect şi după ce moartea ne va despărţi...şi gata! Împuşc 2 iepuri dintr-un foc: botez şi nuntă în aceeaşi zi!
Ar cam fi o problemă cu fata în sine, dar acuma...na! Chiar ne uităm la toate detaliile? Nunta să mergă, că restul vine de la sine! Da' să fie clar pentru toţi: dacă nu mă însor, nici nu mă mărit! Să nu avem vorbe la proces...


[Dora Show - Durdom pa pa]

Problemă finală: dacă într-o parohie sunt...să zic 500 de case...cam câte luni i-ar trebui preotului să le boteze pe toate, în asemenea condiţii? Termină botezul de Bobotează până la botezul de Sfântă Mărie, din vară? Şi în cazul acesta, ce facem dacă se răscoală lumea că vine preotul cu botezul toată ziua, bună ziua? Nu se face răzmeriţă-n ţară? Tulai, Doamne! O nouă revoluţie este exact ce ne mai lipsea! Tichie de mărgăritar!

No, deştepţii 'ceia care au dat legea "insistenţelor (exagerate)" de ce nu s-au gândit până aici? De ce ne conduc cu picioarele? Păi dacă-i de-aşa, zic să se coboare din scaun, ca să mă urc eu - că văd că-s mai vizionar! Plus că nu mă cert cu nimeni pe bani...o dată că nu-mi place să mă cert şi apoi...dacă-s singur, cu cine să mă cert? Cu mine însumi?
Ia să vedem, sondaj rapid printre alegători: Cine mă votează? 

...c-apoi vă invit la nunta mea! Numai să nu cadă şi vreo stea, c-am pus-o de mămăligă! 
Na...ce să zic? Speranţa moare ultima! 

Până una-alta, să fie cântec şi voie bună!!!!


[Pavel Stratan - Pentru sănătate]

vineri, 23 octombrie 2020

Cum se mai schimbă vremurile!

Îmbătrânesc şi asta mi-e din ce în ce mai clar.
De-a lungul timpului, am tot strigat "Lupu' la oi, lupu' la oi", şi iată că acum, în sfârşit s-a întâmplat boroboaţa: m-o pălit senectutea. Mi-a dat o perversă de m-a julit complet...uite aici! Uite, uite, că nu mint!

Cum era vorba aia din bătrâni? "Beţivii albesc, curvarii chelesc"? Sau invers? În fine, nu contează... eu albesc, chelesc, mă ramolesc. Nu numai că am început să uit, dar mintea îmi crează şi halucinaţii pe care le şi cred cu atâta tărie, de pot să jur că-s adevărate! Spre exemplu, trebuia să dau mesaj unui prieten, acum vreo săptămână. De dimineaţă mă sună omu' disperat: 
- Ce faci, fra, mai trăieşti? Parcă trebuia să mă suni, nu ai mai făcut-o!
- Eeee...nu! - răspund eu. Nu te-am sunat, dar îmi amintesc perfect cum ţi-am scris mesaj acum vreo 2 zile şi l-am trimis. Vezi că e pe WhatsApp, că era ceva cu un cerc verde, parcă. Îl am în faţa ochilor!
Şi se uită băiatul. Nimic. Nu-i scrisesem ABSOLUT NIMIC... deşi, în capul meu, imaginea cu mesajul e de netăgăduit! Îmi pariez viaţa că i-am scris, atât sunt de sigur. Şi totuşi, acel mesaj nu-i de găsit. Ceea ce e corect: cum să dai de ceva ce nu există? 

E clar, mă ramolesc. Şi mă prostesc...serios. 
Zilele trecute mă umfla râsul când am găsit o problemă pe Facebook, din aia care a împărţit internauţii în două. O tâmpenie cu ordinea operaţiilor, la nivel de clasa a doua: "7+7:7-7= ? Inteligenţii spuneau că toată şpârla asta face -5, deştepţii...nu! Şpârla este egală cu 1, cum mă vezi şi cum te văd! No...şi s-au luat eminenţele la ceartă: unu' că-i inginer şi calculează rezistenţa la flambare a barelor de metal, deci are habar de matematică şi rezultatul este, clar, 1! Altul, cu gura mai mare: "Lasă-mă, bei... şi eu pot să zic că-s profesor şi predau la Harvard! Dar i-am dictat lu' femeia mea pe silabe şi a făcut pe calculator... e -5"! Ăla că n-are cum, ălalalt că a încercat pe încă 2 calculatoare, să se verifice - şi minune! Tot atât a dat... deci "Marş d-aci de om cu figuri! S-a umplut lumea de şmecheri, care mai de care e cu coada mai sus! HĂ!"
(HA HA HA! Aşa făceam şi eu, când eram mai prost! Dar, între timp, m-am deşteptat şi mărturisesc că este o reală plăcere să citesc comentariile unor asemenea postări. Problemele în sine nu mă interesează...dar comentariile mă scoală din boală!)

Hai, mă...pe cioace din astea vă certaţi? 
Dacă ajungi la o venerabilă vârstă şi ai uitat ordinea operaţiilor, nu e o problemă...în ziua de azi e posibil orice! 


(Alternative math - teacher)

Noroc că eu nu le-am uitat...şi aveam momente când mă consideram o lumină pe cale de dispariţie. Un fel de geniu pustiu, modelul pe care şi l-a luat Eminescu atunci când a vrut să scrie "Sărmanul Dionis" - ce mai la deal, la vale?
Şi azi aşa, mâine aşa. De la o vreme, voiam chiar să mă apuc şi eu să fac meditaţii la matematică; c-apoi na! Mai fac şi eu un ban cinstit. Nu-mi vor ajunge chiar de 6 case, că matematica nu-i fizică, dar...oricum, nu-i nici de colea. 
Voiam... până mi-a căzut în mână un orar de clasa I şi nu am fost în stare să-l citesc. Am rămas ca trăznit! Mă uitam buimac în foaia aia, mai ceva ca o curcă-n lemne. Ciudat! La un moment dat m-am apucat să învăţ limba japoneză, că mă plictiseam. Şi nu am avut probleme. Ei, dar acest orar era ceva de nedescris...nu am ştiu de unde să-l apuc şi unde să-l termin..



 Pe vremea mea, la clasa I făceam Citire, Scriere, Desen...prostii din astea.  Apoi o luam şi eu pe prescurtări şi aveam Mate, Bio, Geogra. Dar acum ce se predă?? AVAP? Alien versus Predator? Ce papucii raţei e aia? CLR...aia ce mai înseamnă? Scelerare mai pe scurt, sau cum? 
No, am chemat copilul: "Măi dragul moşului, ce-s materiile astea? Nici măcar în păsărească nu sunt...că p-aia o ştiu"! Şi-mi spune săracu' ... CLR înseamnă COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ.  
Pfuai, să-mi trag pălmi! A picat cerul pe mine, vă spui drept! Cum mă? Comunicare în ce? :)))) Şi DP ce mai înseamnă? Desen Plastic? "Aaaaa...nuuu.." - zice copilul. "DP vine de la DEZVOLTARE PERSONALĂ". 

Sincer, m-a dat cu roatili-n sus! Ce face? Dezvoltarea cui?? Bă, mă laşi??? La 7 ani habar nu ai ce înseamnă persoana, iar ăştia îi învaţă pe copii să se dezvolte personal? E ca şi cum te apuci să construieşti o casă şi începi cu acoperişul!
Serios acum...sunt eu nebun?? Trebuie să-mi fac bagajele şi să plec, frumuşel, în pustiu?
Răspuns: Nu, nu trebuie. Sunt doar bătrân. Măicuţă... nu! Măicuţ bătrân cu brâu de lână şi atâta tot.

Oricum, nu am mai avut curajul să întreb ce reprezintă şi celelalte prescurtări. Nu ştiu cum m-a luminat Dumnezeu şi am intuit că MM înseamnă MATEMATICĂ*...apoi m-am lăsat păgubaş. Mă depăşea informaţia, de ce să mint? E clar, şcoala nu mai e de mine!
Totuşi, temele trebuiau făcute. Prin urmare, scoate copilul caietul (special) de mama mă-sii! SCRIERE, că nu ştiu ce mai era şi aia... CDF, PRZ, EMFC... habar nu am! Deci, caiet de scriere. Şi apare primul exerciţiu:


 
Dictare. I AM MIA. 
Iar mă simt prost. I AM MIA, la COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ? (Scrie sus, în titlu). "Nu, nu-i adevărat! Stai să mai citesc o dată"...
Şi-am citit. Şi am păţit ca ăla cu calculatorul lui: mi-a dat fix la fel! "Aia e"! (Apropo, propoziţia asta constatatoare şi spăşită cred că devine un laitmotiv al vieţii mele. Îmi dau seama că treaba mea de persoană este doar să constat şi să accept, că de schimbat... ioc! Păi uite d-aia nu mă interesează DP-ul...că nu am la ce-l folosi.)

Bun. Dar am o întrebare: dacă la Comunicarea asta în limba noastră învăţăm să scriem în engleză, la engleză ce mai învăţăm? Limba română? Haida de!

Mă rog, nu contează. 
Am îmbătrânit. Mi-au crescut riduri pe făţucă. Am albit, am chelit, m-am prostit şi uit de la mână până la gură....Mă aşez la masă şi mă trezesc cu dumicatul în mână, fără să ştiu ce caută acolo.

Aia e! Mai uită omul...sau nu! Eu nu mi-am pierdut memoria, numa' nu ţiu minte unde-o ţiu - vorba melodiei!
Să bem pentru asta!!  


[Pavel Stratan - M-am născut de ziua mea]

*MM - Muzică şi Mişcare.