joi, 21 octombrie 2010
marți, 19 octombrie 2010
Limba noastră-i o comoară
Cu privire de căpreoară speriată, botic de divă expandată în toată splendoarea ei, împiedicată în cuvinte ca un nou născut, sfioasă ca o garofiţă şi frumoasă ca soarele captiv într-o grotă preistorică, cea mai de succesuri europarlamentară a timpurilor moderne a citit un senzaţional discurs despre discriminarea femeilor din câmpul muncii, care, de altfel, nici nu se întâmplă pe meleagurile mioritice.
Admirabil, sublim demersul acestei domnişoare! Uite măi cum ţine ea cu ţara şi ne face reclamă favorabilă! La atâta măreţie şi strălucire, vorbili care ieşeau pe gura distinsei mai că se pierdeau în decor! Şi bine făceau!
"abordare mult mai completă". Cam aşa şi-a început băseaca elenă emanaţia de sunete şi culori care trebuiau să îi vibreze la simţiri pe ascultători.
Ce să mai zici la asta? Râzi să te prăpădeşti (în gând, pentru a te feri de privirile iscoditoare) şi mulţumeşti cerurului că restul turmei de europarlamentari nu cunosc o boabă din tezaurul care zace ascuns între graniţele patriei. Pentru că dacă ar ştii, pe-acolo pe la forum ar fi stand...down comedy altoit cu cascadorii râsului. Circotecă ar scrie pe faţada clădirii, nu alta!
Când te mai răcoreşti, te întrebi smerit: ce are în plus o abordare mult mai completă faţă de una DOAR completă? Şi oare cum o arăta o abordare mai puţin completă? M-ajută careva cu răspunsurile, că mintea mea nu are la actic nici o defilare pe podiumuri, nici măcar o vânzare anterioară, ca să desluşească acest mister lingvistic.
Deci e clar! D-aia nu am eu succes în viaţă, pentru că nu mă duce capul să rezolv nici o problemă simplă de gramatică! Ete cine ştie, cunoaşte! Şi cine cunoaşte îşi face veacul prin coşmelii plătite de popor, în buricul Bruxelles-ului!
Dar m-am hotărât! Când le-o face mintea astora nişte pui, fac eu cumva să obţin măcar o gheară de deşteptăciune, că apoi....odată ce se scutură mârţoaga mea de creier şi se transformă într-un bividiu înaripat! Nici nu apuci să zici "Elena Băsescu zisă EBA, manechină de succes şi editatoare de fraze memorabile, femeie de o neasemuită - mai ales - frumuseţe şi gingăşie, purtătoare de cuvânt, gentuţe şi săndăluţe de firmă, care e ea mititică independentă şi care a dat poporul buluc să ştampileze buletinul de vot inscripţionat cu prefrumosu-i nume/număr de maşină, pe care, apoi, a aşteptat-o pe ea Elenuţa Udrea cu carnetul portocaliu, pentru o reîntoarcere fericită în familia conducătorilor mult-prea-iubiţi şi stimaţi de popor", că mă şi dau de 3 ori peste cap, îmi ştanţez pe frunte un nume de boală venerică şi mă dau rotund pe la străinezi că sunt şmecheraş de Dorobanţi, şefuţul luminat al sectei "Slobozire în Absolut" (mişcare umanitară care îşi propune să-şi umple adepţii de respect, pentru o călătorie binecuvântată spre sferele puterii)
Admirabil, sublim demersul acestei domnişoare! Uite măi cum ţine ea cu ţara şi ne face reclamă favorabilă! La atâta măreţie şi strălucire, vorbili care ieşeau pe gura distinsei mai că se pierdeau în decor! Şi bine făceau!
"abordare mult mai completă". Cam aşa şi-a început băseaca elenă emanaţia de sunete şi culori care trebuiau să îi vibreze la simţiri pe ascultători.
Ce să mai zici la asta? Râzi să te prăpădeşti (în gând, pentru a te feri de privirile iscoditoare) şi mulţumeşti cerurului că restul turmei de europarlamentari nu cunosc o boabă din tezaurul care zace ascuns între graniţele patriei. Pentru că dacă ar ştii, pe-acolo pe la forum ar fi stand...down comedy altoit cu cascadorii râsului. Circotecă ar scrie pe faţada clădirii, nu alta!
Când te mai răcoreşti, te întrebi smerit: ce are în plus o abordare mult mai completă faţă de una DOAR completă? Şi oare cum o arăta o abordare mai puţin completă? M-ajută careva cu răspunsurile, că mintea mea nu are la actic nici o defilare pe podiumuri, nici măcar o vânzare anterioară, ca să desluşească acest mister lingvistic.
Deci e clar! D-aia nu am eu succes în viaţă, pentru că nu mă duce capul să rezolv nici o problemă simplă de gramatică! Ete cine ştie, cunoaşte! Şi cine cunoaşte îşi face veacul prin coşmelii plătite de popor, în buricul Bruxelles-ului!
Dar m-am hotărât! Când le-o face mintea astora nişte pui, fac eu cumva să obţin măcar o gheară de deşteptăciune, că apoi....odată ce se scutură mârţoaga mea de creier şi se transformă într-un bividiu înaripat! Nici nu apuci să zici "Elena Băsescu zisă EBA, manechină de succes şi editatoare de fraze memorabile, femeie de o neasemuită - mai ales - frumuseţe şi gingăşie, purtătoare de cuvânt, gentuţe şi săndăluţe de firmă, care e ea mititică independentă şi care a dat poporul buluc să ştampileze buletinul de vot inscripţionat cu prefrumosu-i nume/număr de maşină, pe care, apoi, a aşteptat-o pe ea Elenuţa Udrea cu carnetul portocaliu, pentru o reîntoarcere fericită în familia conducătorilor mult-prea-iubiţi şi stimaţi de popor", că mă şi dau de 3 ori peste cap, îmi ştanţez pe frunte un nume de boală venerică şi mă dau rotund pe la străinezi că sunt şmecheraş de Dorobanţi, şefuţul luminat al sectei "Slobozire în Absolut" (mişcare umanitară care îşi propune să-şi umple adepţii de respect, pentru o călătorie binecuvântată spre sferele puterii)
luni, 18 octombrie 2010
Englezism semi-românizat
Duminică 17.10.2010, ora 20.10, jurnal sportiv la Pro tv. Se comentează lovitura de prin care Lucian Bute şi-a făcut K.O. adversarul.
ÚPERCUT, upercuturi, s. n. Lovitură la box, aplicată adversarului de jos în sus, în general sub bărbie. – Din engl., fr. uppercut
Cuvântul englezesc uppercut (pronunţat "apărcat"), este un termen din box, un neologism care s-a românizat şi a devenit upercut-ul autohton. Se scrie şi se pronunţă "upercut"; cum auzi, aşa scrii. Nu e cine ştie ce mare mâncare de peşte, nu trebuie să ai 5 doctorate în fizica cuantică ca să îl poţi folosi corect.
Dar de ce ar pronunţa cineva "apărcut", jumătate în engleză şi jumătate în română? Ca să se dea deştept? Ca să arate că are un neuron în erecţie? Ca să facă pe deosebitul şi finul scientolog, care înţelege substratul lumii în care vieţuieşte?
Aşa o fi, numai că a dat-o de gard grav de tot.
Nu mă simt acel Einstein ascuns, acel Pruteanu care militează pentru folosirea corectă a limbii române, însă modul de comentare al acelui jurnalist plin de răşini mi-a zgâriat timpanul, instantaneu.
Mda...totul în ţara asta a devenit o manelărie ieftină, o romanţă cântată după ureche la marginea şanţului de orice retardat. Tare, ce să zic?
Good job. Keep up the good work!
ÚPERCUT, upercuturi, s. n. Lovitură la box, aplicată adversarului de jos în sus, în general sub bărbie. – Din engl., fr. uppercut
Cuvântul englezesc uppercut (pronunţat "apărcat"), este un termen din box, un neologism care s-a românizat şi a devenit upercut-ul autohton. Se scrie şi se pronunţă "upercut"; cum auzi, aşa scrii. Nu e cine ştie ce mare mâncare de peşte, nu trebuie să ai 5 doctorate în fizica cuantică ca să îl poţi folosi corect.
Dar de ce ar pronunţa cineva "apărcut", jumătate în engleză şi jumătate în română? Ca să se dea deştept? Ca să arate că are un neuron în erecţie? Ca să facă pe deosebitul şi finul scientolog, care înţelege substratul lumii în care vieţuieşte?
Aşa o fi, numai că a dat-o de gard grav de tot.
Nu mă simt acel Einstein ascuns, acel Pruteanu care militează pentru folosirea corectă a limbii române, însă modul de comentare al acelui jurnalist plin de răşini mi-a zgâriat timpanul, instantaneu.
Mda...totul în ţara asta a devenit o manelărie ieftină, o romanţă cântată după ureche la marginea şanţului de orice retardat. Tare, ce să zic?
Good job. Keep up the good work!
duminică, 17 octombrie 2010
Sezon favorabil pentru hoardele credincioşilor
* CREDINCIÓS, -OÁSĂ, credincioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) Care crede în existența lui Dumnezeu și se conformează practicilor religioase. – Credință + suf. -ios.
* a călca ~ (pe cineva sau ceva) în picioare a) a distruge, călcând cu picioarele; b) a desconsidera. ~ (pe cineva) pe coadă a provoca supărarea cuiva
*ÎNGHESUÍ, înghésui, vb. IV. Refl. (Despre ființe) A se îmbulzi, a se îngrămădi (într-un spațiu restrâns);
http://www.dexonline.ro/
După sfânta dănţuială a Cuvioasei Parascheva, după vinul fiert băut la repezeală, maneaua îngânată în barbă şi închinatul afectat la sfintelele moaşte, la orizont apare un nou motiv de sfinţenie.
* a călca ~ (pe cineva sau ceva) în picioare a) a distruge, călcând cu picioarele; b) a desconsidera. ~ (pe cineva) pe coadă a provoca supărarea cuiva
*ÎNGHESUÍ, înghésui, vb. IV. Refl. (Despre ființe) A se îmbulzi, a se îngrămădi (într-un spațiu restrâns);
http://www.dexonline.ro/
După sfânta dănţuială a Cuvioasei Parascheva, după vinul fiert băut la repezeală, maneaua îngânată în barbă şi închinatul afectat la sfintelele moaşte, la orizont apare un nou motiv de sfinţenie.
La Antena 1, în dreptul acestor imagini scria mare: "Mii de credincioşi s-au călcat în picioare la resfinţirea altarului mănăstirii Golia" (etichetă care de altfel, descria cu acurateţe momentele de delir vânjos care au avut loc la Iaşi)
Deci cum? Ce au făcut credincioşii? S-au călcat în picioare, ca o cireadă de vaci lehămesite de foame, care a dat iama în păpuşoi? Păi cum aşa ceva? Nu e puţin cam contradicţie logică? Eu credeam că termenul "credincios" se referă la o persoană evlavioasă, pioasă, cuvioasă, care respectă cu stricteţe prescripţiile religiei; adevăratul credincios este un om blajin, generos, răbdător, respectuos şi smerit. . Ori...pe cuvânt dacă am văzut vreo religie care să te îndemne să te călăreşti ca un dobitoc apucat de streche, să înjuri ca un birjar, să te împingi, să dai din coate şi să calci pe cap pe oricine îţi stă în faţă, ca să apuci să te sfinţeşti primul. Nu am văzut aşa ceva nici măcar la credinţele tribale preistorice, bazate pe totemism şi animism, d-apoi la un popor din zilele noastre.
Nuuu...nu se poate! Ceva e greşit, în toată treaba asta! Precis nu mai am eu proprietatea termenilor!
Dar am căutat şi în dicţionar şi tot la acelaşi rezultat am ajuns.
Plus că o mamaie cu baticul şifonat, urla plină de indignare: "Am venit aici de la sute de kilometri ca să intru în altar! Am îndurat frigul şi ploaia! Dacă nu mă sfinţesc în altar, ce rost mai are toată tărăşenia?"
Deci aşa...dacă intri în altar, te sfinţeşti. Dar se mai uită Dumnezeu la tine dacă tu te comporţi ca o jivină în extazul rabiei?
Nu ştiu, întreb şi eu ca să mă mai destup la minte.
Nu zicea Dumnezeu să te porţi cu aproapele ca cu tine însuţi? Arătaţi-mi-l mie pe ăla de se pune la coadă şi începe să-şi dea pumni în gură, să-şi jumule părul din cap şi să-şi tragă coate la ficaţi!
Ăsta e popor de credincioşi? Cu indulgenţă l-ai putea numi o cireadă de vite căpiate, deşi până şi asta e cam mult! Asta e credinţa la noi? Înjurături, înghionteli şi fleşcăit de icoane, ca să dea Dumnezeu cutare şi cutare? Un preot se plângea odată că trebuie să îşi spele veşmintele după fiecare slujbă, pentru că puhoiul de lume i le umple de urdori, mătreaţă şi materii galben-verzui de consistenţă mucilaginoasă, în timp ce se şterg la ochi cu ele (pentru a le vindeca Dumnezeu problemele de (i)luminare a felinarelor) sau le sărută evlavioşi cu gura plină de bale.
Aşa e credinţa la noi? O sumă de poze frecate de pereţii altarelor, milogeli pe la diferite icoane şi îmbulzeală dementă?
Drăguţ, n-am ce zice. Parcă simt în călcâie cum mă cuprinde fiorul religios şi mă transformă într-un om mai bun, mai blând.
sâmbătă, 16 octombrie 2010
Nude Philanthropy
"You can't just whip out a 40* year old titty; that's your man's titty. THAT IS YOR MAN'S TITTY! 40 year old titty, your man's titty. 20 year old titty, community titty. That's for all to see."
[Chris Rock - Never Scared]
[Chris Rock - Never Scared]
* to be read 64
joi, 14 octombrie 2010
Manelismul credinţei
Rămân în sferele misticismului religios, pentru că este un subiect prea fascinant pentru mintea mea şi pentru destinul omenirii.
Se spune că Dumnezeu poate câte vrea, dar nu vrea câte poate. Se spune că Dumnezeu este Iubire, iar Iubirea este Dumnezeu.Se spune că Dumnezeul îl iubeşte pe fiecare, în parte.
Dar gândind retrospectiv, îmi dau seama că stirpea umană a fost mistuită de violenţe şi atrocităţi fără seamăn, dintotdeauna, în orice perioadă istorică am fi trăit. Fie că vorbim despre romanii care crucificau pe capete, fie că ne referim la inutilele cruciade, la mâna de ultraşi obsedaţi care condamnau pe bandă rulantă la arderea pe rug sau la sclavagism, neamul omenesc nu a fost scutit niciodată de ură şi suferinţă. De cele mai multe ori viaţa a fost doar un supliciu petrecut în războaie, nedreptăţi, revolte şi moarte. Iar eu întreb: De ce? Dumnezeu nu a iubit mulţimea de protestanţi care au fost masacraţi în noaptea Sfântului Bartolomeu? Nu a iubit pruncii cu care jucau fotbal armatele germane la atacarea Varşoviei, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial? Nu a iubit nou-născuţii care muriră nu cu mult timp în urmă la maternitatea Giuleşti, dintr-o prostie? De ce nu a intervenit în nici un fel, niciodată?
Conform afirmaţiilor de mai sus, se pare că nu a vrut; pentru că dacă vroia, putea. Dar a sta impasibil în faţa suferinţei nu mai este iubire, iar asta e din nou o contradicţie logică. Deci cum este, până la urmă?
Eu aş zice că Dumnezeu nu se implică în vieţile noastre. Ne naştem, trăim şi în funcţie de cum ne-am dus viaţa, ne primim şi răsplata. Din cauza asta nu prea cred în intervenţiile divine care să ne scoată din căcatul în care ne ducem existenţa şi mi se pare infinit de imbecilă afirmaţia aia cu "lasă, ne-ajută Dumnezeu". Văd roşu în faţa ochilor când aud această resemnare bovină: "da, e greu. Dar ce să facem? Trăim şi noi pe lângă ei şi ne întindem cât ne e plapuma. Avem 200 de lei pentru hrană, timp de o lună? Luăm de ăştia ce putem, apoi Dumnezeu cu mila. Ne-ajută Dumnezeu, drăguţul." Doar că nu te ajută nimeni, niciodată. Nici statul, nici Dumnezeu, nici nimeni! Nu vin păsările cerului să-ţi bage în gură, doar pentru că tu eşti prea dobitoc să-ţi ceri dreptul la viaţă. De este obligat cineva să ia decizii şi să acţioneze în locul tău? Pentru că te milogeşti, pupi picioare ataşate de preoţi şi îşi freci hainele şi diferite fotografii de nişte rămăşiţe sfinte? Pentru că stai cu biblioteca de cărţi de rugăciuni lângă pat, dar bagi un pios "să ţi se usuce mâinile" de câte ori nu îţi convine rapiditatea cu care funcţionarul public îţi încasează facturile?
Odată, am asistat la o discuţie în care o vecină se plângea că soţul îi este bolnav, nu poate munci, nu se poate întreţine singur. Practic, nu are nici un venit. "Să-l ajute statul, omul ăsta nu trebuie să trăiască şi el?"
De ce TREBUIE SĂ TRĂIASCĂ ŞI EL? Nu scrie nicăieri aşa ceva! Viaţa nu este obligatorie, iar la noi încă nu a ajuns statul civilizat, care are grijă să acorde asistenţă socială persoanelor defavorizate de soartă. La noi este doar o junglă, unde se aplică cele mai rudimentare reguli: dacă eşti în stare să te descurci, bine; dacă nu, ghinion! Eşti veriga slabă din lanţul slăbiciunilor! Viaţa funcţionează pe principii darwiniste. Cel puternic rezistă, cel slab moare. Pe aceleaşi considerente, spartanii triau membrii cetăţii. Dacă nu eşti în stare, de ce să te chinui şi tu, să mai chinui şi pe alţii?
Supravieţuirea prin orice mijloace a primat întotdeauna, dar la animale. Oamenii cică sunt ewvoluaţi şi au încropit o declaraţie cu drepturi fundamentale, pe care fiecare le are. Doar că la noi nu s-a auzit de aşa ceva.
Aici trăieşti, doar dacă te adaptezi la mediu. Nu poţi...asta e. E vina Încrucişătorului că te-ai născut impotent? E vina Udrei că nu îţi permiţi măcar un elicopter, ca să nu îţi crape capul de nervi pe potecile găurite ale patriei? Uite, DDDDDDDD-ul are! El cum poate, dar tu nu poţi? Ce, s-a născut cu 10 mâini?
Din punctul ăsta de vedere, de la Piticul Porno, trecînd prin zânoacele de Dorobanţi şi încheind cu Justin Bieber şi Lady Gaga, toţi sunt nişte învingători. În lupta pentru existenţă, cu toţii şi-au asigurat un loc destul de confortabil şi de călduţ. Ar trebui lăudaţi, nu huliţi.
Ce folos că eşti cinstit şi corect, că faci lucrurile ca la carte şi respecţi toate canoanele impuse de societate, dacă burta ţi-e lipită de şira spinării şi nu ai nici o perspectivă în viaţa asta de căcat? Aştepţi să te salveze Dumnezeu? Aşteaptă mult şi bine! Nu o s-o facă nimeni, decât tu singur! Nu eşti în stare, crăpi şi lasă-i pe alţii să se ocupe de treaba cu vieţuitul pe planetă!
Astea sunt regulile jocului. DAR, avem noroc că norodul (majoritatea covârşitoare a lui) le ia în gură, pe nemestecate. Prostie crâncenă sau credinţă nestăvilită, nu mai contează. Este linişte.
Din această cauză, atâta timp cât bântuie mentalitatea asta împuţită, niciodată nu vom trăi mai bine. Nici acum, nici în vecii vecilor.
Nu merităm aşa ceva.
Se spune că Dumnezeu poate câte vrea, dar nu vrea câte poate. Se spune că Dumnezeu este Iubire, iar Iubirea este Dumnezeu.Se spune că Dumnezeul îl iubeşte pe fiecare, în parte.
Dar gândind retrospectiv, îmi dau seama că stirpea umană a fost mistuită de violenţe şi atrocităţi fără seamăn, dintotdeauna, în orice perioadă istorică am fi trăit. Fie că vorbim despre romanii care crucificau pe capete, fie că ne referim la inutilele cruciade, la mâna de ultraşi obsedaţi care condamnau pe bandă rulantă la arderea pe rug sau la sclavagism, neamul omenesc nu a fost scutit niciodată de ură şi suferinţă. De cele mai multe ori viaţa a fost doar un supliciu petrecut în războaie, nedreptăţi, revolte şi moarte. Iar eu întreb: De ce? Dumnezeu nu a iubit mulţimea de protestanţi care au fost masacraţi în noaptea Sfântului Bartolomeu? Nu a iubit pruncii cu care jucau fotbal armatele germane la atacarea Varşoviei, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial? Nu a iubit nou-născuţii care muriră nu cu mult timp în urmă la maternitatea Giuleşti, dintr-o prostie? De ce nu a intervenit în nici un fel, niciodată?
Conform afirmaţiilor de mai sus, se pare că nu a vrut; pentru că dacă vroia, putea. Dar a sta impasibil în faţa suferinţei nu mai este iubire, iar asta e din nou o contradicţie logică. Deci cum este, până la urmă?
Eu aş zice că Dumnezeu nu se implică în vieţile noastre. Ne naştem, trăim şi în funcţie de cum ne-am dus viaţa, ne primim şi răsplata. Din cauza asta nu prea cred în intervenţiile divine care să ne scoată din căcatul în care ne ducem existenţa şi mi se pare infinit de imbecilă afirmaţia aia cu "lasă, ne-ajută Dumnezeu". Văd roşu în faţa ochilor când aud această resemnare bovină: "da, e greu. Dar ce să facem? Trăim şi noi pe lângă ei şi ne întindem cât ne e plapuma. Avem 200 de lei pentru hrană, timp de o lună? Luăm de ăştia ce putem, apoi Dumnezeu cu mila. Ne-ajută Dumnezeu, drăguţul." Doar că nu te ajută nimeni, niciodată. Nici statul, nici Dumnezeu, nici nimeni! Nu vin păsările cerului să-ţi bage în gură, doar pentru că tu eşti prea dobitoc să-ţi ceri dreptul la viaţă. De este obligat cineva să ia decizii şi să acţioneze în locul tău? Pentru că te milogeşti, pupi picioare ataşate de preoţi şi îşi freci hainele şi diferite fotografii de nişte rămăşiţe sfinte? Pentru că stai cu biblioteca de cărţi de rugăciuni lângă pat, dar bagi un pios "să ţi se usuce mâinile" de câte ori nu îţi convine rapiditatea cu care funcţionarul public îţi încasează facturile?
Odată, am asistat la o discuţie în care o vecină se plângea că soţul îi este bolnav, nu poate munci, nu se poate întreţine singur. Practic, nu are nici un venit. "Să-l ajute statul, omul ăsta nu trebuie să trăiască şi el?"
De ce TREBUIE SĂ TRĂIASCĂ ŞI EL? Nu scrie nicăieri aşa ceva! Viaţa nu este obligatorie, iar la noi încă nu a ajuns statul civilizat, care are grijă să acorde asistenţă socială persoanelor defavorizate de soartă. La noi este doar o junglă, unde se aplică cele mai rudimentare reguli: dacă eşti în stare să te descurci, bine; dacă nu, ghinion! Eşti veriga slabă din lanţul slăbiciunilor! Viaţa funcţionează pe principii darwiniste. Cel puternic rezistă, cel slab moare. Pe aceleaşi considerente, spartanii triau membrii cetăţii. Dacă nu eşti în stare, de ce să te chinui şi tu, să mai chinui şi pe alţii?
Supravieţuirea prin orice mijloace a primat întotdeauna, dar la animale. Oamenii cică sunt ewvoluaţi şi au încropit o declaraţie cu drepturi fundamentale, pe care fiecare le are. Doar că la noi nu s-a auzit de aşa ceva.
Aici trăieşti, doar dacă te adaptezi la mediu. Nu poţi...asta e. E vina Încrucişătorului că te-ai născut impotent? E vina Udrei că nu îţi permiţi măcar un elicopter, ca să nu îţi crape capul de nervi pe potecile găurite ale patriei? Uite, DDDDDDDD-ul are! El cum poate, dar tu nu poţi? Ce, s-a născut cu 10 mâini?
Din punctul ăsta de vedere, de la Piticul Porno, trecînd prin zânoacele de Dorobanţi şi încheind cu Justin Bieber şi Lady Gaga, toţi sunt nişte învingători. În lupta pentru existenţă, cu toţii şi-au asigurat un loc destul de confortabil şi de călduţ. Ar trebui lăudaţi, nu huliţi.
Ce folos că eşti cinstit şi corect, că faci lucrurile ca la carte şi respecţi toate canoanele impuse de societate, dacă burta ţi-e lipită de şira spinării şi nu ai nici o perspectivă în viaţa asta de căcat? Aştepţi să te salveze Dumnezeu? Aşteaptă mult şi bine! Nu o s-o facă nimeni, decât tu singur! Nu eşti în stare, crăpi şi lasă-i pe alţii să se ocupe de treaba cu vieţuitul pe planetă!
Astea sunt regulile jocului. DAR, avem noroc că norodul (majoritatea covârşitoare a lui) le ia în gură, pe nemestecate. Prostie crâncenă sau credinţă nestăvilită, nu mai contează. Este linişte.
Din această cauză, atâta timp cât bântuie mentalitatea asta împuţită, niciodată nu vom trăi mai bine. Nici acum, nici în vecii vecilor.
Nu merităm aşa ceva.
miercuri, 13 octombrie 2010
Pohta ce-am pohtit
Băi, deci eu când zic ceva, nu mă joc! Dacă eram Mama Omida altoită cu Baba Vanga (noua clarvăzătoare a Bulgariei, propovăduitoare de sfârşitul lumii), tot nu o nimeream aşa de bine! Deci eu când spun că nu există credinţă mai mare pe planetă decât a acestui neam ostoit de mici şi de berule, nu glumesc!
Mda...drăguţ. Însă, ca posibil enoriaş ascultător, cred că subiectul este abordat prea superfiicial, ţinînd cont de vastitatea lui. Nu s-ar putea ca eventualii psalmi ce vor urma să se concentreze mai mult pe figurile principale din Scriptură?
Una peste alta, eu aş acorda 6 cu felicitări pentru această timidă încercare de aprofundare a trăirii religioase. Aştept cu nerăbdare alte compoziţii mai reuşite, care să conţină şi referiri la "duşmanii mei", "valoarea mea", "gagică şmecherită şi periculoasă", "tupeu", "invidioşi", "tânăr şi frumos şi norocos", "talent", "şeful miliardelor", "băiat de băiat" şi alte laitmotive ale acestui minunat gen muzical.
Se poate? Please-please-pleaseeeeeeeeeeeeee....
Mda...drăguţ. Însă, ca posibil enoriaş ascultător, cred că subiectul este abordat prea superfiicial, ţinînd cont de vastitatea lui. Nu s-ar putea ca eventualii psalmi ce vor urma să se concentreze mai mult pe figurile principale din Scriptură?
Una peste alta, eu aş acorda 6 cu felicitări pentru această timidă încercare de aprofundare a trăirii religioase. Aştept cu nerăbdare alte compoziţii mai reuşite, care să conţină şi referiri la "duşmanii mei", "valoarea mea", "gagică şmecherită şi periculoasă", "tupeu", "invidioşi", "tânăr şi frumos şi norocos", "talent", "şeful miliardelor", "băiat de băiat" şi alte laitmotive ale acestui minunat gen muzical.
Se poate? Please-please-pleaseeeeeeeeeeeeee....
marți, 12 octombrie 2010
Triumful credinţei
"Cine nu ajunge la Iaşi, se închină la Sfânta de pe Facebook. Aici a fost creată o pagină specială dedicată Sfintei Parascheva, care a adunat deja 5.000 de fani.
Oamenii au postat tot felul de mesaje prin care îi cer Sfintei să-i ajute în încercările vieţii."
http://www.antena3.ro/
Foarte frumos! Bine că le-a luminat Dumnezeu mintea la tinerii internauţi! La cât de credincios este neamul acesta, la cât îl iubeşte el pe Domnul şi la cât de des este cu el în gură tot timpul, m-aş fi mirat dacă nu se întâmpla asta!
În loc să le mulţumim acelor adevăraţi creştini care s-au gândit să mai sfinţească puţin şi mediul virtual (care se ştie că este tărâmul de destrăbălare al Necutratului), noi ce facem? Îi arătăm cu degetul? Nu ştiu, zău, dar modul în care este scrisă vestea îmi pare puţin peiorativ! Oare acei ziarişti nu sunt buni creştini?
Preotul de la biserica unde sunt găzduite sfintele moaşte declara într-un interviu la o televiziune mogulărească: "Avem sfintele rămăşiţe lumeşti aici în biserică tot timpul, dar nu vine nimeni. Pelerinii preferă să se înghesuie şi să-şi dea omor doar în preajma Sărbătorii Cuvioasei, pentru că au senzaţia că dacă se nevoiesc mai mult cu pelerinajul, Domnul le va fi grabnic îndeplinitor de dorinţe şi aspiraţii adânc creştine" - să câştige la loto, să ia examene cu 10, să o cucerească tuta de vinde pâine la magazinul din colţ, să nu-şi lase grasa gravidă când o..scoate la îngheţată, să aibă o viaţă plină de răsfăţ...chestii din astea.
Păi nu e asta credinţă, sau ce mama mă-sii?
Totuşi, eu zic că dacă nu se compune şi o odă în dulcele vaiet manelăresc, care să încununeze profilul de facebook, totul e vax albina.
Deci cum ar suna asta?
"Cine e pe primul loc? Sfânta, Sfânta!
Cine e pe primul loc? Sfânta Parascheva!"
Aruncaţi mânuţele-n aer...
"Haide Sfânta la putere [prţpa, prţpa]
Scapă, ţara de belele [prţpa, prţpa]
Dă-ne bani şi averi multe [prţpa, prţpa]
Şi succes, s-avem ce...ăăăă...
Şi succesuri s-avem iute! [prţpa, prţpa]"
sau
"Port la gât un crucioc
E fixat de lănţoc
E scris numele tău
Mi-l amintesc mereu.
La tine mă închin
Pe tine te susţin."
Sau ceva de gen, nu ştiu! Mirean cum sunt, eu nu prea mă intersectez cu sferele talentului care emană melodii melodioase pe bandă! Dar fac apel la domnii crestaţi şi transpiraţi, care sunt atât de talentaţi încât pun şosete la purici fără să clipească şi-ţi coc maneaua din pământ, din iarbă verde: nu se poate şi cu un imn de slavă?
Oamenii au postat tot felul de mesaje prin care îi cer Sfintei să-i ajute în încercările vieţii."
http://www.antena3.ro/
Foarte frumos! Bine că le-a luminat Dumnezeu mintea la tinerii internauţi! La cât de credincios este neamul acesta, la cât îl iubeşte el pe Domnul şi la cât de des este cu el în gură tot timpul, m-aş fi mirat dacă nu se întâmpla asta!
În loc să le mulţumim acelor adevăraţi creştini care s-au gândit să mai sfinţească puţin şi mediul virtual (care se ştie că este tărâmul de destrăbălare al Necutratului), noi ce facem? Îi arătăm cu degetul? Nu ştiu, zău, dar modul în care este scrisă vestea îmi pare puţin peiorativ! Oare acei ziarişti nu sunt buni creştini?
Preotul de la biserica unde sunt găzduite sfintele moaşte declara într-un interviu la o televiziune mogulărească: "Avem sfintele rămăşiţe lumeşti aici în biserică tot timpul, dar nu vine nimeni. Pelerinii preferă să se înghesuie şi să-şi dea omor doar în preajma Sărbătorii Cuvioasei, pentru că au senzaţia că dacă se nevoiesc mai mult cu pelerinajul, Domnul le va fi grabnic îndeplinitor de dorinţe şi aspiraţii adânc creştine" - să câştige la loto, să ia examene cu 10, să o cucerească tuta de vinde pâine la magazinul din colţ, să nu-şi lase grasa gravidă când o..scoate la îngheţată, să aibă o viaţă plină de răsfăţ...chestii din astea.
Păi nu e asta credinţă, sau ce mama mă-sii?
Totuşi, eu zic că dacă nu se compune şi o odă în dulcele vaiet manelăresc, care să încununeze profilul de facebook, totul e vax albina.
Deci cum ar suna asta?
"Cine e pe primul loc? Sfânta, Sfânta!
Cine e pe primul loc? Sfânta Parascheva!"
Aruncaţi mânuţele-n aer...
"Haide Sfânta la putere [prţpa, prţpa]
Scapă, ţara de belele [prţpa, prţpa]
Dă-ne bani şi averi multe [prţpa, prţpa]
Şi succes, s-avem ce...ăăăă...
Şi succesuri s-avem iute! [prţpa, prţpa]"
sau
"Port la gât un crucioc
E fixat de lănţoc
E scris numele tău
Mi-l amintesc mereu.
La tine mă închin
Pe tine te susţin."
Sau ceva de gen, nu ştiu! Mirean cum sunt, eu nu prea mă intersectez cu sferele talentului care emană melodii melodioase pe bandă! Dar fac apel la domnii crestaţi şi transpiraţi, care sunt atât de talentaţi încât pun şosete la purici fără să clipească şi-ţi coc maneaua din pământ, din iarbă verde: nu se poate şi cu un imn de slavă?
Improvise. Adapt. Overcome.
Din fericire, în lume mai există şi oameni care se pot lupta cu destinul şi îl pot înfrânge. Pe alte plaiuri mai luminoase există şi oameni care evadează din meandrele concretului, oricât de hidos ar fi el, şi zboară în căutarea absolutului.
[Oare cu cine face banking?]
Din păcate, la voma noastră de ţărişoară există doar "Băsescu este Dumnezeu, iar Udrea este profetul său". Maximul de performanţă este dat de o duduie care vopseşte asfaltul şi de unu' care trăieşte cu senzaţia că a fost uns faraon peste tarlaua naţională.
miercuri, 6 octombrie 2010
Curvele de azi, divele de mâine
"Iri o înşeală pe Moni! Scene XXX la Izvorani cu două blonde!
...stârnit de farmecele a două braşovence apetisante, Irinel le-a vrut pe amândouă. Pe rând, deodată, oricum. Şi le-a avut. Preludiul acestor scene fierbinţi s-a derulat în noaptea de vineri, într-un club bucureştean."
http://www.stirileprotv.ro/
Mare schemă! Virinel a vrut să şi-o tragă, nevasta era plecată aiurea, aşa că domnul miliardar s-a satisfăcut cu nişte centuriste de club.
Şi-apoi să te ţii! Tocşoaie peste tocşoaie în vârf cu alte tocşoaie, emisiuni şi breaking news-uri cu ce rahat a făcut Iri, de parcă e primul şi singurul de pe planetă care se destrăbălează.
Însă nu pricep 2 chestiuni:
1. ce creier trebuie să ai ca să stai cu ochii beliţi la 2 toante (apetisante) care au supt acadeaua piticului burtos până au devenit celebrităţi?
2. ca persoană de acelaşi gen, număr şi caz, eu totuşi nu-l înţeleg pe nea' columbel ăsta. Băi frate! A pus ochii pe două bunoace de le mergeau fulgii; le-a scos la un ecler, apoi la încă unul şi la încă unul, până a căzut lat pe marginea patului; le-a filmat, ca să aibă spor la ora de lucru manual. Şi apoi? Cum a scăpat dovada jughinelii în presă? L-au cotrobăit o trupă de Jeimşi Bonji prin casă? Pe culmile extazului a uitat caseta în video şi i-a găsit-o femeia de servici? A făcut-o cadou el însuşi la fete (ca să aibă şi mititelele o amintire plăcută), sfătuindu-le gingaş să nu se ducă la vreo colorăciune mârşavă să dea cu gura, sau cum?
Din toată telenovela asta, eu vreau să ştiu doar mecanismul prin care filmarea buclucaşă a ajuns tocmai pe măsoaca emisiunilor oteviste. Cer prea mult?
3. de ce se insistă atât de mult cu fermecătoreala şi seducătorimea paraşutelor? Eu nu am ochi să văd şi să îmi formez o părere, de unul singur? De ce trebuie să mi se îndese apriori în creieri că alea sunt sexy, seducătoare, apetisante, suave, fermecătoare, atrăgătoare, provocatoare, înnebunitor de senzuale, incitante, excitante, domniţe caste preafrumoase şi zâne diafane? Care e scopul acestei reclame ieftine?
4. dacă odiosul goriloi în călduri le-a vrut pe alea şi le-a avut, pe rând sau deodată, asta nu spune nimic despre caracterul uşor desfrânat şi cu accente de destrăbălare al splendidelor dudui în cauză?
Aş dori şi eu nişte lămuriri, că sunt cam insensibil şi nu le înţeleg pe alea cu dragostea şi sentimentalismul (da, ştiu; sunt o brută nesimţitoare), care sunt sigur că au reprezentat forţa motrice a acestor fapte deocheate. Dacă nu mă lămureşte nimeni, va trebui să bag la înaintare propria versiune:
Deoarece presa de scandal s-a ocupat în ultimul timp doar de Bianca lu' Bote şi Adelina lu' Vârciu, cuplul Piticot-Cocostârcă s-a simţit neglijat, chiar ofensat; aşa că şi-a fabricat propria ştire care să rupă gura târgului: un scandal amoros. Ne..nesătul, magnatul şi afaceristul de afaceri de succes se duce în club, (plăteşte)agaţă (din pură întâmplare) 2 c...dive (apetisante) cu care le..duce acasă, le filmează în toiul acţiunii (ca să apară dovada zbenguielii neautorizate), apoi totul se scapă din greşeală în presă. Toată lumea este mulţumită: România s-a mai făcut cu 2 dive (fermecătoare şi apetisante, să nu uităm), tutele în cauză devin cunoscute şi au posibilitatea să şi-o pună cu oameni realizaţi (aprigi fotbalişti şi manelişti de colţul blocului), Columbenii sunt din nou pe firmament, televiziunile fac audienţă din gros, poporul trăieşte aventura cu sufletul la gură, întrebîndu-se cu pasiune: "Oare ce va zice Moni?"
It's a win-win situation. Everybody's happy. Apauze!
...stârnit de farmecele a două braşovence apetisante, Irinel le-a vrut pe amândouă. Pe rând, deodată, oricum. Şi le-a avut. Preludiul acestor scene fierbinţi s-a derulat în noaptea de vineri, într-un club bucureştean."
http://www.stirileprotv.ro/
Mare schemă! Virinel a vrut să şi-o tragă, nevasta era plecată aiurea, aşa că domnul miliardar s-a satisfăcut cu nişte centuriste de club.
Şi-apoi să te ţii! Tocşoaie peste tocşoaie în vârf cu alte tocşoaie, emisiuni şi breaking news-uri cu ce rahat a făcut Iri, de parcă e primul şi singurul de pe planetă care se destrăbălează.
Însă nu pricep 2 chestiuni:
1. ce creier trebuie să ai ca să stai cu ochii beliţi la 2 toante (apetisante) care au supt acadeaua piticului burtos până au devenit celebrităţi?
2. ca persoană de acelaşi gen, număr şi caz, eu totuşi nu-l înţeleg pe nea' columbel ăsta. Băi frate! A pus ochii pe două bunoace de le mergeau fulgii; le-a scos la un ecler, apoi la încă unul şi la încă unul, până a căzut lat pe marginea patului; le-a filmat, ca să aibă spor la ora de lucru manual. Şi apoi? Cum a scăpat dovada jughinelii în presă? L-au cotrobăit o trupă de Jeimşi Bonji prin casă? Pe culmile extazului a uitat caseta în video şi i-a găsit-o femeia de servici? A făcut-o cadou el însuşi la fete (ca să aibă şi mititelele o amintire plăcută), sfătuindu-le gingaş să nu se ducă la vreo colorăciune mârşavă să dea cu gura, sau cum?
Din toată telenovela asta, eu vreau să ştiu doar mecanismul prin care filmarea buclucaşă a ajuns tocmai pe măsoaca emisiunilor oteviste. Cer prea mult?
3. de ce se insistă atât de mult cu fermecătoreala şi seducătorimea paraşutelor? Eu nu am ochi să văd şi să îmi formez o părere, de unul singur? De ce trebuie să mi se îndese apriori în creieri că alea sunt sexy, seducătoare, apetisante, suave, fermecătoare, atrăgătoare, provocatoare, înnebunitor de senzuale, incitante, excitante, domniţe caste preafrumoase şi zâne diafane? Care e scopul acestei reclame ieftine?
4. dacă odiosul goriloi în călduri le-a vrut pe alea şi le-a avut, pe rând sau deodată, asta nu spune nimic despre caracterul uşor desfrânat şi cu accente de destrăbălare al splendidelor dudui în cauză?
Aş dori şi eu nişte lămuriri, că sunt cam insensibil şi nu le înţeleg pe alea cu dragostea şi sentimentalismul (da, ştiu; sunt o brută nesimţitoare), care sunt sigur că au reprezentat forţa motrice a acestor fapte deocheate. Dacă nu mă lămureşte nimeni, va trebui să bag la înaintare propria versiune:
Deoarece presa de scandal s-a ocupat în ultimul timp doar de Bianca lu' Bote şi Adelina lu' Vârciu, cuplul Piticot-Cocostârcă s-a simţit neglijat, chiar ofensat; aşa că şi-a fabricat propria ştire care să rupă gura târgului: un scandal amoros. Ne..nesătul, magnatul şi afaceristul de afaceri de succes se duce în club, (plăteşte)agaţă (din pură întâmplare) 2 c...dive (apetisante) cu care le..duce acasă, le filmează în toiul acţiunii (ca să apară dovada zbenguielii neautorizate), apoi totul se scapă din greşeală în presă. Toată lumea este mulţumită: România s-a mai făcut cu 2 dive (fermecătoare şi apetisante, să nu uităm), tutele în cauză devin cunoscute şi au posibilitatea să şi-o pună cu oameni realizaţi (aprigi fotbalişti şi manelişti de colţul blocului), Columbenii sunt din nou pe firmament, televiziunile fac audienţă din gros, poporul trăieşte aventura cu sufletul la gură, întrebîndu-se cu pasiune: "Oare ce va zice Moni?"
It's a win-win situation. Everybody's happy. Apauze!
marți, 5 octombrie 2010
Din ciclul "Ioan Ghişe prezintă"
"Cristina Anghel este o profesoară din Caracal care se află în greva foamei de 43 de zile. Aşa cum a spus şi la emisiunea de la Antena 3, femeia doreşte doar aplicarea legii care majorează lefurile cadrelor didactice cu 50%.
Ori ei, ori eu... ies din grevă doar dacă se aplică legea cu majorarea salariilor profesorilor."
http://www.antena3.ro/
Capitolul I (jumătatea negativ-mogulărească a eului liric)
Admirabil gestul, dar doamna aceasta este condamnată la moarte dacă nu se răzgândeşte. Înbuibaţii noştri aleşi sunt prea nesimţiţi ca să li se zburduncăne de una căreia i s-a năzărit să facă foamea. Ei au viaţa lor, noi pe a noastră. Sunt 2 cercuri concentrice care nu se pot intersecta în veci!
Păi Luminatul vrea să vadă în stradă 5 milioane de oameni, ca să ne creadă că se trăieşte rău la ţărişoară; credeţi că se va împiedica de un singur ciot? Credeţi că zboru-i reformist (preamărit) îi va fi frânt de un singur protestatar care trăieşte cu iluza că viaţa lui contează vreun pic pentru eterica şi depravata Lume a Sălciilor din conducere?
Eu nu cred. Şi Ştiu că demersul acestui umil cetăţean va fi sortit eşecului. În pielea mea! Trăiesc de ceva vreme în puroiala asta de ţară şi am cam învăţat ce le poate pielea burdihanelor încrăvăţate!
În caz că s-a uitat, 5 milioane de români (care acum cică li s-a sculat că-s nemulţumiţi) au aprobat guvernarea pedelistă şi pe deasupra, au miruit-o cu încă un mandat. Acum ies în stradă că nu mai pot trăi? Dar cine îi obligă? S-a inventat aerul, pentru o vieţuire în bune condiţii; nu le ajunge asta, ghinion! Trebuiau să facă bine şi să se nască fiu de om afaceros, că-i durea la bască de problemele vieţii! Azi Ferarri, mâine o curvă cu pretenţii de divă neprihănită care vrea să se ajungă, poimâine o bălăceală în jacuzzi...şi viaţa curgea calmă şi liniştită! Nu au fost în stare să facă nici măcar atât, acum să mănânce răbdări prăjite şi să tacă!
Sacrificiul unui singur om nu poate schimba punctul terminus al acestui popor. Nici Dumnezeu nu mai poate schimba asta, pentru că destinul ţării este pecetluit!
Update: CCR a decis că legea pensiilor (ştiţi voi: aia votată cu un catraliard de voturi "pentru", când în sală erau 2 tăuni de 9 feluri) este constituţională. A primit doamna învăţătoare răspunsul care îl dorea? Se pune aceasta ca o dovadă a tupeului nemărginit de porcin care ne bântuie fruntea cheală a naţiunii?
Capitolul II (Jumătatea pozitivă a eului liric, neîntinată de previziunile apocaliptice ale mogulilor care vor sarea şi poşta ţărişoarei)
M-am săturat să fiu Gică Contra şi să mă opun destinului luminos pe care îl are această ţărişoară înscris în Cartea Timpului. Plus că încerc să fiu mai optimist, aşa că nu pot sonda prea amănunţit tenebrele propriei minţi, care ascunde doar întuneric.
Însă vreau să declar cu mâna pe inimă că eu am încredere în Domnul Băsescu. Nu ştiu ce vrea tanti asta şi nici nu mă interesează. Domnul preşedinte a spus că trebuie să strângem puţin din dinţi, înainte să ieşim la liman. Dacă doamna asta nu e mulţumită cu multi-sutele de reforme pe care Domnul Băsescu ni le aplică pentru o viaţă mai bună, cine o opreşte să nu se ducă spre alte zări, unde crede ea că îi va fi mai bine? Eu nu, în mod sigur.
ŞTIU că Domnul Băsescu ne va salva şi ne va duce spre un viitor al succesurilor. Toată lumea ştie asta şi este de acord, pentru că altfel nu cred că miliardele de intelectuali de pe la noi s-ar fi vândut pentru o găleată cu orez, ca să voteze cu cine trebuie. NU, NU, şi NU! Neamul meu prea-iubit este prea cerebral ca să facă asta, este prea filosof ca să încredinţeze frâiele ţării unui neavenit incapabil. Ştiu că acum o dau toţi cotită că ei nu au votat cu Domnul Băsescu, însă mint cu neruşinare! Inconştient ştiu că mai avem o singură speranţă ca să ieşim la liman şi să trăim bine, deci mâna cu ştampila le-a fost condusă de Cel de Sus, pentru a nu greşi pătrăţelul de pe buletinul de vot.
Eu cred cu tărie că Domnul Băsescu (lăudat fie-i numele) nu ne va lăsa de izbelişte, că ne va ocroti şi ne va integra în absolut, pentru ca generaţii de acum încolo să îşi aducă aminte de martirii care au făcut din România întâia putere a a acestui colţ ce Cale Lactee. Se va inventa zborul intergalactic, planeta îşi va schimba înfăţişarea dar noi nu vom fi uitaţi; vom defila spre infinit, în frunte cu Cel Mai Iubit Fiu al Poporului, căruia i ne închinăm cu pioşenie şi nemărginită adoraţie.
Ori ei, ori eu... ies din grevă doar dacă se aplică legea cu majorarea salariilor profesorilor."
http://www.antena3.ro/
Capitolul I (jumătatea negativ-mogulărească a eului liric)
Admirabil gestul, dar doamna aceasta este condamnată la moarte dacă nu se răzgândeşte. Înbuibaţii noştri aleşi sunt prea nesimţiţi ca să li se zburduncăne de una căreia i s-a năzărit să facă foamea. Ei au viaţa lor, noi pe a noastră. Sunt 2 cercuri concentrice care nu se pot intersecta în veci!
Păi Luminatul vrea să vadă în stradă 5 milioane de oameni, ca să ne creadă că se trăieşte rău la ţărişoară; credeţi că se va împiedica de un singur ciot? Credeţi că zboru-i reformist (preamărit) îi va fi frânt de un singur protestatar care trăieşte cu iluza că viaţa lui contează vreun pic pentru eterica şi depravata Lume a Sălciilor din conducere?
Eu nu cred. Şi Ştiu că demersul acestui umil cetăţean va fi sortit eşecului. În pielea mea! Trăiesc de ceva vreme în puroiala asta de ţară şi am cam învăţat ce le poate pielea burdihanelor încrăvăţate!
În caz că s-a uitat, 5 milioane de români (care acum cică li s-a sculat că-s nemulţumiţi) au aprobat guvernarea pedelistă şi pe deasupra, au miruit-o cu încă un mandat. Acum ies în stradă că nu mai pot trăi? Dar cine îi obligă? S-a inventat aerul, pentru o vieţuire în bune condiţii; nu le ajunge asta, ghinion! Trebuiau să facă bine şi să se nască fiu de om afaceros, că-i durea la bască de problemele vieţii! Azi Ferarri, mâine o curvă cu pretenţii de divă neprihănită care vrea să se ajungă, poimâine o bălăceală în jacuzzi...şi viaţa curgea calmă şi liniştită! Nu au fost în stare să facă nici măcar atât, acum să mănânce răbdări prăjite şi să tacă!
Sacrificiul unui singur om nu poate schimba punctul terminus al acestui popor. Nici Dumnezeu nu mai poate schimba asta, pentru că destinul ţării este pecetluit!
Update: CCR a decis că legea pensiilor (ştiţi voi: aia votată cu un catraliard de voturi "pentru", când în sală erau 2 tăuni de 9 feluri) este constituţională. A primit doamna învăţătoare răspunsul care îl dorea? Se pune aceasta ca o dovadă a tupeului nemărginit de porcin care ne bântuie fruntea cheală a naţiunii?
Capitolul II (Jumătatea pozitivă a eului liric, neîntinată de previziunile apocaliptice ale mogulilor care vor sarea şi poşta ţărişoarei)
M-am săturat să fiu Gică Contra şi să mă opun destinului luminos pe care îl are această ţărişoară înscris în Cartea Timpului. Plus că încerc să fiu mai optimist, aşa că nu pot sonda prea amănunţit tenebrele propriei minţi, care ascunde doar întuneric.
Însă vreau să declar cu mâna pe inimă că eu am încredere în Domnul Băsescu. Nu ştiu ce vrea tanti asta şi nici nu mă interesează. Domnul preşedinte a spus că trebuie să strângem puţin din dinţi, înainte să ieşim la liman. Dacă doamna asta nu e mulţumită cu multi-sutele de reforme pe care Domnul Băsescu ni le aplică pentru o viaţă mai bună, cine o opreşte să nu se ducă spre alte zări, unde crede ea că îi va fi mai bine? Eu nu, în mod sigur.
ŞTIU că Domnul Băsescu ne va salva şi ne va duce spre un viitor al succesurilor. Toată lumea ştie asta şi este de acord, pentru că altfel nu cred că miliardele de intelectuali de pe la noi s-ar fi vândut pentru o găleată cu orez, ca să voteze cu cine trebuie. NU, NU, şi NU! Neamul meu prea-iubit este prea cerebral ca să facă asta, este prea filosof ca să încredinţeze frâiele ţării unui neavenit incapabil. Ştiu că acum o dau toţi cotită că ei nu au votat cu Domnul Băsescu, însă mint cu neruşinare! Inconştient ştiu că mai avem o singură speranţă ca să ieşim la liman şi să trăim bine, deci mâna cu ştampila le-a fost condusă de Cel de Sus, pentru a nu greşi pătrăţelul de pe buletinul de vot.
Eu cred cu tărie că Domnul Băsescu (lăudat fie-i numele) nu ne va lăsa de izbelişte, că ne va ocroti şi ne va integra în absolut, pentru ca generaţii de acum încolo să îşi aducă aminte de martirii care au făcut din România întâia putere a a acestui colţ ce Cale Lactee. Se va inventa zborul intergalactic, planeta îşi va schimba înfăţişarea dar noi nu vom fi uitaţi; vom defila spre infinit, în frunte cu Cel Mai Iubit Fiu al Poporului, căruia i ne închinăm cu pioşenie şi nemărginită adoraţie.
luni, 4 octombrie 2010
Nostradam de Românik
Doamna Elena Băsescu (mama, nu fiica europarlamentară) a trecut la cele veşnice. Dumnezeu s-o odihnească.
În familie, mâhnire cruntă. Dar...haideţi să nu disperăm şi să privim partea plină a paharului gol: în sfârşit, Domnul Traian cel Mare şi Sfânt îşi poate dezlănţui eul poetic în toată splendoarea lui, recitînd fără nici o apăsare:
Deasupra-ţi cerul se înalţa
şi de pe el privesc în jos
Sute de stele ce-l admiră
Pe bravul om prietenos.
Iar după luni de mers pe-ntinderea albastră,
Întors din nou la ţărmul tău iubit,
Ai alergat grăbit spre casă,
Să vezi iar chipul mamei fericit.
Casa era pustie şi cernită
Şi ai plecat încet, spre cimitir,
Ca să aşezi în ţărâna proaspat răvăşită
Un trandafir, trei lacrimi ş-un sărut.
P.S.: Din moment ce Suveranul a anticipat acest moment cu peste 2 decade în urmă, se poate spune că prin vine-i curge sânge de Nostradamus?
În familie, mâhnire cruntă. Dar...haideţi să nu disperăm şi să privim partea plină a paharului gol: în sfârşit, Domnul Traian cel Mare şi Sfânt îşi poate dezlănţui eul poetic în toată splendoarea lui, recitînd fără nici o apăsare:
Deasupra-ţi cerul se înalţa
şi de pe el privesc în jos
Sute de stele ce-l admiră
Pe bravul om prietenos.
Iar după luni de mers pe-ntinderea albastră,
Întors din nou la ţărmul tău iubit,
Ai alergat grăbit spre casă,
Să vezi iar chipul mamei fericit.
Casa era pustie şi cernită
Şi ai plecat încet, spre cimitir,
Ca să aşezi în ţărâna proaspat răvăşită
Un trandafir, trei lacrimi ş-un sărut.
P.S.: Din moment ce Suveranul a anticipat acest moment cu peste 2 decade în urmă, se poate spune că prin vine-i curge sânge de Nostradamus?
sâmbătă, 2 octombrie 2010
Odă Conducătorului Iubit
Traian, Traian, domn cel mare
Seamăn pe lume nu are
În Bucureşti cuibu-şi are
Ca un şoim voinic şi tare.
Din Cotroceni când el sare,
Pune pieptul la hotare,
Ca un zid de apărare.
Braţul lui plin de putere
Scapă ţara de lichele
Braţul lui viteaz băseşte
Pe moguli mi ţi-i găseşte,
Comuniştii-i nimiceşte!
Mafioţi cu chica tare
I-azvârle-n spânzurare
Şi-i înjugă ca să are.
Perverşii îi pârjoleşte
Ticăloşii-i risipeşte
Tâlharii îi otânceşte.
Lumea-ntreagă stă-n mirare,
Ţara-i mică, ţara-i tare
Şi duşmanul spor nu are.
Slavă Ţie, Soare frumos şi luminos!!
Amin!
Seamăn pe lume nu are
În Bucureşti cuibu-şi are
Ca un şoim voinic şi tare.
Din Cotroceni când el sare,
Pune pieptul la hotare,
Ca un zid de apărare.
Braţul lui plin de putere
Scapă ţara de lichele
Braţul lui viteaz băseşte
Pe moguli mi ţi-i găseşte,
Comuniştii-i nimiceşte!
Mafioţi cu chica tare
I-azvârle-n spânzurare
Şi-i înjugă ca să are.
Perverşii îi pârjoleşte
Ticăloşii-i risipeşte
Tâlharii îi otânceşte.
Lumea-ntreagă stă-n mirare,
Ţara-i mică, ţara-i tare
Şi duşmanul spor nu are.
Slavă Ţie, Soare frumos şi luminos!!
Amin!
vineri, 1 octombrie 2010
Alien - Renaşterea
În loc să glorific aceste coclauri binecuvântate şi neasemuit de frumoase, eu nu mai găseam injurii mai porcoase care să îmi descrie scârba şi repulsia. În loc să mă prosternez în faţa splendorii miliardelor de dive apetisante care se unduiesc lasciv prin comoara noastră de ţărişoară, eu le ponegream spiritul libertin şi mă râdeam de independenţa de care au dat dovadă, încă în scutece fiind (adevărul e că_crăpam de gelozie şi invidie meschină, pentru că ele sunt asemenea celor mai garofiţe suave care plutesc de-a pururi pe aripi de îngeri). În loc să mă las purtat de valurile melodioase ale manelelor ce ne cântă cu glas plângăreţ cele mai absconse dorinţi ale trupului (dă-ţi chiloţii jos, eşti periculoasă), eu mă purtam ca un om rău cu suflet rece şi mort. În loc să admir succesul, eu l-am condamnat. În loc să mă bucur pentru că Adelina Vârciu s-a împăcat cu iubirea vieţii pe nume Liviu, că Pamela Anderson de România şi-a găsit jumătatea şi se mărită, că Angelina Jolie de România e fotomodeală de succesuri şi că o divă misterioasă se învârtoşează să ceară ajutor specializat pentru că puiuţul său iubitor îi ejaculează greu şi dăunează astfel drăgoştii neţărmuite dintre cei 2 porumghiei, eu eram scârbit de tot şi toate, eram un om ursuz, pururi nemulţumit şi insensibil.
În loc să o susţin pe Doamna Elena şi frunza sa din tot sufletul şi cu toată fiinţa mea, eu îmi băteam joc de eforturile dânsei de a duce ţara asta pe culmi de glorie turistică. Îm loc să mulţumesc Domnului că avem un preşedinte atât de sufletist (care s-a dus el la sinistraţi să le mai ostoiască durerea pirderilor materiale pe care le-au suferit) şi vajnic luptător împotriva comuniştilor (care, ca nişte odioşi ce sunt - aaaa, mi-am adus aminte: RUŞINE, DINU PATRICIU!! - au vrut să răstoarne Întâia Democraţie A Lumii - bag mâna-n foc că celelalte ţări ne-au plagiat , neruşinatele - şi să instaureze regimul puhav al bolşevicilor nesătui, în frunte cu Iliescu...şi eu sar acu' de la una la alta: deci "domnu' Traian Băsescu! Puteţi să îmi daţi şi mie o mitralieră săi împuşc pe toti rapenii ăştia? Io! Io vă susţin! Daţi-mi o mitralieră!"), eu îi ponegream înţelepciunea şi nu mă încredeam în mărinimia sufletului acestui adevărat Fiu al Poporului şi Tată Civilizator (după cum spunea Doamna Elena).
În loc să fiu un bun român, eu am fost un om lipsit de generozitate şi mic la suflet. Nu e de mirare că întotdeauna am fost singur şi neînţeles, ca o portocală într-o grămadă de prune, ca un marţian într-o comunitate de pământeni.
Am facut multe greşeli în viaţa asta şi regret nespus...dar acum mi-a venit mintea la cap şi este vremea să renasc din propria-mi cenuşă, ca un adevărat Phoenix eliberator.
Nu am realizat asta până în secunda blagoslovită de Dumnezeu când i-am dat buletinul unei funcţionare de la primărie să îmi completeze datele pe o cerere. Ce era aşa greu? Beleai ochii şi copiai întocmai şi la fel. Îngî-îngî, căscai felinarele pe buletin, îngă-îngî îi beleai să scrii aceleaşi litere pe foaia ta! Cascai, beleai, cascai, beleai! Nu concepeai planul motorului subluminic al unei fregate corelliene, nu te rupeai în calcule diferenţiale să descoperi principiile călătoriei în timp! Doar copiai de colo-colo, la dracu'! Şi tuta ce credeţi că face? Scrie adresa mea, dar când să copieze numărul de la poartă, îl pune pe al ei! (motiv pentru care adresa cu coincidea cu cea din buletin, deci a mai trebuit să pierd o zi de milogit pe la uşi)
Hait, să-mi trag palme după ceafă! Tu cocoană! Eşti nevorbită şi ţi s-a blocat creierul? Da' cheamă fată un coleg, ceva, să te ajute să scapi de problemă! El îţi dă un subiect şi tu trăncăni pe marginea lui, până ţi se mută gura la spate şi te limpezeşti la encefal! Scapi de presiune, ce pisicii mei! Dacă nu eşti satisfăcută poa' să-ţi dea ăla şi un microfon să urli în el până scapi de complexe şi te mai oxigenezi la mansardă! NU ŞTIU! FĂ DRACU' CEVA, ORICE, CA SĂ GÂNDEŞTI MĂCAR CÂT O GĂINĂ MAHMURĂ!
Deci...măi copii! Dacă locuitorii unei naţiuni sunt atât de rupţi de realitate, ţara cum poate fi, decât ireală? O grădină carpatică a desfătării, unde zâne siliconate se întrec în frumuseţe cu însăşi Afrodita, unde îţi susură în urechi melodii dumnezeiesc de melodioase şi unde conducătorii luminaţi veghează la hotarele patriei, pentru ca acesta să nu fie prăduită de moguli şi ivani îndoctrinaţi.
În loc să o susţin pe Doamna Elena şi frunza sa din tot sufletul şi cu toată fiinţa mea, eu îmi băteam joc de eforturile dânsei de a duce ţara asta pe culmi de glorie turistică. Îm loc să mulţumesc Domnului că avem un preşedinte atât de sufletist (care s-a dus el la sinistraţi să le mai ostoiască durerea pirderilor materiale pe care le-au suferit) şi vajnic luptător împotriva comuniştilor (care, ca nişte odioşi ce sunt - aaaa, mi-am adus aminte: RUŞINE, DINU PATRICIU!! - au vrut să răstoarne Întâia Democraţie A Lumii - bag mâna-n foc că celelalte ţări ne-au plagiat , neruşinatele - şi să instaureze regimul puhav al bolşevicilor nesătui, în frunte cu Iliescu...şi eu sar acu' de la una la alta: deci "domnu' Traian Băsescu! Puteţi să îmi daţi şi mie o mitralieră săi împuşc pe toti rapenii ăştia? Io! Io vă susţin! Daţi-mi o mitralieră!"), eu îi ponegream înţelepciunea şi nu mă încredeam în mărinimia sufletului acestui adevărat Fiu al Poporului şi Tată Civilizator (după cum spunea Doamna Elena).
În loc să fiu un bun român, eu am fost un om lipsit de generozitate şi mic la suflet. Nu e de mirare că întotdeauna am fost singur şi neînţeles, ca o portocală într-o grămadă de prune, ca un marţian într-o comunitate de pământeni.
Am facut multe greşeli în viaţa asta şi regret nespus...dar acum mi-a venit mintea la cap şi este vremea să renasc din propria-mi cenuşă, ca un adevărat Phoenix eliberator.
Nu am realizat asta până în secunda blagoslovită de Dumnezeu când i-am dat buletinul unei funcţionare de la primărie să îmi completeze datele pe o cerere. Ce era aşa greu? Beleai ochii şi copiai întocmai şi la fel. Îngî-îngî, căscai felinarele pe buletin, îngă-îngî îi beleai să scrii aceleaşi litere pe foaia ta! Cascai, beleai, cascai, beleai! Nu concepeai planul motorului subluminic al unei fregate corelliene, nu te rupeai în calcule diferenţiale să descoperi principiile călătoriei în timp! Doar copiai de colo-colo, la dracu'! Şi tuta ce credeţi că face? Scrie adresa mea, dar când să copieze numărul de la poartă, îl pune pe al ei! (motiv pentru care adresa cu coincidea cu cea din buletin, deci a mai trebuit să pierd o zi de milogit pe la uşi)
Hait, să-mi trag palme după ceafă! Tu cocoană! Eşti nevorbită şi ţi s-a blocat creierul? Da' cheamă fată un coleg, ceva, să te ajute să scapi de problemă! El îţi dă un subiect şi tu trăncăni pe marginea lui, până ţi se mută gura la spate şi te limpezeşti la encefal! Scapi de presiune, ce pisicii mei! Dacă nu eşti satisfăcută poa' să-ţi dea ăla şi un microfon să urli în el până scapi de complexe şi te mai oxigenezi la mansardă! NU ŞTIU! FĂ DRACU' CEVA, ORICE, CA SĂ GÂNDEŞTI MĂCAR CÂT O GĂINĂ MAHMURĂ!
Deci...măi copii! Dacă locuitorii unei naţiuni sunt atât de rupţi de realitate, ţara cum poate fi, decât ireală? O grădină carpatică a desfătării, unde zâne siliconate se întrec în frumuseţe cu însăşi Afrodita, unde îţi susură în urechi melodii dumnezeiesc de melodioase şi unde conducătorii luminaţi veghează la hotarele patriei, pentru ca acesta să nu fie prăduită de moguli şi ivani îndoctrinaţi.
marți, 28 septembrie 2010
Pacheţel cu înc-o problemuţă
Tot aud că pe la anumite ziare şi posturi de televiziune s-a lansat ideea că poliţiştii şi jandarmii voiau să dea o lovitură de stat în ziua manifestaţiei. Dar eu nu înţeleg...Cine i-a împiedicat să facă asta?? N-a ieşit "javra ordinară" dintre fortificaţii şi sărăcuţii oameni ai legii au rămas fără obiectul loviturii?
vineri, 24 septembrie 2010
Pacheţel c-o problemuţă
De ce s-au deranjat sindicaliştii să-şi împartă rahatul ăla de demonstraţie în 15 mii de părţi? Azi au venit o 6-7 mii de oameni, ieri vreo 5 mii, alaltăieri vreo 10.000 şi tot aşa? Le cădea năravul în noroi dacă veneau toţi odată şi urlau să se dărâme palatul Victoria în capul japiţelor care cică ne conduc cu responsabilitate şi viziune?...Că în definitiv, într-un fel se simte când îţi aruncă cineva un pahar de apă în faţă şi altfel când ţi se prăvăleşte în cap o tonă de apă.
Update: Nedumerirea mea este cu atât mai mare cu cât Supremul a declarat că nu bagă în seamă o demonstraţie la care participă mai puţin de 5 milioane de oameni
Circuitul omului în natură
-------- Interludiu nepolitic -----------
De când te naşti, ai 2 posibilităţi: să fii fată, sau să fii băiat. Dacă eşti fată, este bine; dacă eşti băiat este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: când te faci mare poţi să faci armata, sau poţi să nu faci armata. Dacă nu faci armata este bine; dacă faci armata este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: poţi să fii încorporat pe timp de pace, sau pe timp de război. Dacă eşti încorporat pe timp de pace, este bine; dacă eşti încoporat pe timp de război este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: să lucrezi la birou, sau să fii soldat combatant. Dacă lucrezi la birou, este bine; dacă eşti soldat combatant este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: poţi să supravieţuieşti, sau să mori în luptă. Dacă supravieţuieşti, este bine; dacă mori în luptă este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: să mori pe teritoriul ocupat de armata ta, sau să mori pe teritoriul ocupat de armata inamică. Dacă mori pe teritoriul ocupat de armata ta, este bine; dacă mori pe teritoriul ocupat de armata inamică este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: să fii îngropat singur, pe un câmp, sau să fii îngropat într-o gropă comună. Dacă eşti îngropat singur, este bine; dacă eşti îngropat la o groapă comună este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: pot să te dezgroape ca să facă săpun din tine, sau pot să nu te dezgroape şi să dormi liniştit somnul drepţilor. Dacă nu te dezgroapă, este bine; dacă te dezgroapă să te facă săpun este şi mai bine, pentru că ai două posibilităţi: poţi să fii săpun pentru domni, sau pentru doamne. Dacă eşti săpun pentru domni, este bine; dacă eşti săpun pentru doamne este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: poţi să fii săpun de spălat pe faţă, sau săpun de spălat pe corp. Dacă eşti săpun de faţă, este bine; dacă eşti săpun de corp este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: doamna se poate spăla cu tine pe jumătatea superioară a corpului, sau pe cea inferioară. Dacă se spală cu tine pe jumătatea superioară, este bine; dacă se spală cu tine pe jumătatea inferioară este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: Doamna se poate spăla pe picioare, sau în zona pubiană. Dacă se spală pe picioare, este bine; dacă se spală în zona pubiană este şi mai bine, pentru că ai 2 posibilităţi: se poate spăla cu tine pe suprafaţa pieii, sau se poate spăla şi între picioare, pentru un grad mai mare de igienă. Dacă se spală cu tine pe suprafaţa pielii, este bine; dacă se spală cu tine şi între picioare, este bine pentru că ai 2 posibilităţi: poţi să îi aluneci din mână şi să te scape în interior, sau poţi să nu îi aluneci din mână. Dacă nu îi aluneci din mână este bine; dacă îi aluneci din mână este bine...PENTRU CĂ AI AJUNS DE UNDE AI PLECAT!
Concluzie: Indiferent de ce se întâmplă, în viaţă ai 2 posibilităţi.
Concluzie: Indiferent de ce se întâmplă, în viaţă ai 2 posibilităţi.
joi, 23 septembrie 2010
Alternativa românească
Vestea rea este că aici, la ţărănime, nu s-a auzit de acest leac miraculos, de această adevărată miere trăznet a viteazului Bamse...
Vestea bună este că la noi s-a inventat eternul ceai de păducel.
Răsplata cea de pe urmă
În toamna asta, România a intrat în zodia grevelor şi a protestelor de stradă (pentru a câta oară?). Oamenii sunt nemulţumiţi pentru scăderea salariilor şi disponibilizările nou anunţate, dar şi pentru condiţiile precare în care muncesc.
Şi au ieşit...şi nimic. Vax albina. Luni se anunţaseră zeci de mii de mitingoşi, au apărut decât o mână de jumuliţi rupţi în cur; în rest...bate vântul, frunza-n dungă. Un lider sindical se plânge în gura mare: „Este o apatie de neînţeles a oamenilor”; s-a spus că eşecul protestelor trecute s-a datorat faptului că populaţia nu este încă conştientă de micşorarea salariilor. Haideţi să aşteptăm până îşi vor vedea primii flutaraşi cu salariile de râs, că se va dezlănţui Iadul pe pământ. Am aşteptat şi nimic.”Haideţi să mai aşteptăm!”. Ce dracu să mai aşteptăm?? Să îmi vină ciclul, sau ce? Ăştia ori sunt cretini, ori sunt cretini! Din două, una!
Personal, zic că din două, nici una. Că doar trăiesc şi eu în sânul unei comunităţi şi văd ce mentalitate idioată au specimenele astea. Exact pe principiul ciobanului mioriţian, care nu ar mişca un deget ca să nu îi mai crape ăilalţi 2 capul. Nu e apatie, e credinţă în Dumnezeu: ”Dacă Dumnezeu, Drăguţul, aşa vrea, noi ce putem să facem? Este rău acum, ne va fi şi mai rău, dar ce putem face? Suntem prea mici să ne audă cineva, nu are rost să facem gălăgie. Şi atunci, unde să ne ducem? (La dracu, cât e planeta de largă, voi nu aveţi unde merge?) Ce, crezi că în altă ţară umblă câinii cu covrigi în coadă? Şi la ei este criză, şi la ei e rău. Cine-a plecat, a făcut-o pentru că aveau rude pe acolo...sau dacă nu, au plecat să se prostitueze, să fure sau să cerşească. Noi suntem oameni integri, stăm aici şi suferim, să câştigăm Împărăţia Raiului! Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în ţara mea. Ai uitat? Dacă ne rugăm, nu se poate ca Domnul să îşi întoarcă faţa şi să nu se salveze!”
Şi atunci am înţeles. Eeee..mânca-v-aş eu ficaţii, de oamen idioţi! Aşa stă treaba? Oricum pentru mine viaţa e trăită de altcineva, din moment ce nu sunt speranţe să părăsesc vreodată coclaurile astea de căcat cangrenat! De acum încolo, voi face tot ce stă în puterea mea să fie rău. Zisesem că nu mai votez niciodată, nici dacă viaţa mi-ar depinde de asta. Dar nu...românul merită cu vârf şi îndesat tot ce se întâmplă, iar eu vreau sânge, vreau să se aleagă praful de ograda asta plină de mortăciuni intrate în putrefacţie! Vreau să fie rău, rău de tot! Zilele trecute, nişte vecini s-au păruit grav de tot pentru că soţul nu îi putea justifica soţiei 50 de lei şi sărăcise bugetul familiei, risipind în vânt (pe băutură şi ţigări, adică) bruma de bani. Şi dă-i cu urletele şi înjurăturile! Dar asta e prea puţin...vreau mai rău! Vreau ca românul să se târască ca şerpii sub greutatea datoriilor, vreau să mănânce cenuşă, noroi şi sânge. Dacă tot ne jucăm, păi să ne jucăm, frecu-v-aş în nas de cretini!! La viitoarele tururi de scrutin, voi alege pe cine e mai rău! Candidează Piticul Porno, eu pe ăla pun ştampila! Se bagă DDDD-ul în direct, înregistrat şi în reluare, cu Udrea...atunci sunt cam în cumpănă...deşi cred că o alege pe Udrea, pentru că doamnele au întâietate. Candidează Satan împotriva lu’ Mă-sa, o votez pe mă-sa, că e mai bătrână şi are mai multă experienţă la distrugerea în masă.
”De ce aţi venit aici?”, întreabă reporteriţa, cotcodăcind parcă dată pe rapid; ”Ca să îl dăm jos pe Băsescu” (a câta oară se întâmplă asta, tu, gibon prost?) răspunde protestatarul furios, agitînd o plancardă (aşa se spune la mine în cartier) pe care scrie ”BĂSESCU - WANTED” şi aruncînd cu ouă stricate. Băi oamenilor, aveţi paraziţi la creieri? Nu vă înghesuiaţi voi, nu voi rupeaţi uşile centrelor de votare nu mai departe de acu’ juma de an, să îl ştampilaţi pe Tătucul Luminat (n-am zis-o eu, ci blonda protejată), ca să se lupte cu comuniştii?? Se luptă, aveţi orbul găinilor de nu vedeţi? Să vă dea în goarnă până căpiaţi, acum! ”Mă-mpiedic de tine, bebe...o yeee...” cântă băsescul, şi harşt! Mai rade capul unui communist!
”Este o apatie de neînţeles a oamenilor”…pentru că oamenii sunt credincioşi cu adevărat. Tot la Carte scrie că fiecare primeşte întotdeauna ce merită. Aşa că…nu vă emoţionaţi, luaţi de serviţi un Băsel cald!!
UPDATE: Ieri cică manifestanţii s-au cam busculat cu jandarmii, în faţa sediului guvernului. Drăguţ, dar total inutil...pentru că palatul Victoria era pustiu la aceea oră; nu era nimeni care să-şi ude chiloţii de frică, nu era nimeni care să le asculte jelania.
Şi au ieşit...şi nimic. Vax albina. Luni se anunţaseră zeci de mii de mitingoşi, au apărut decât o mână de jumuliţi rupţi în cur; în rest...bate vântul, frunza-n dungă. Un lider sindical se plânge în gura mare: „Este o apatie de neînţeles a oamenilor”; s-a spus că eşecul protestelor trecute s-a datorat faptului că populaţia nu este încă conştientă de micşorarea salariilor. Haideţi să aşteptăm până îşi vor vedea primii flutaraşi cu salariile de râs, că se va dezlănţui Iadul pe pământ. Am aşteptat şi nimic.”Haideţi să mai aşteptăm!”. Ce dracu să mai aşteptăm?? Să îmi vină ciclul, sau ce? Ăştia ori sunt cretini, ori sunt cretini! Din două, una!
Personal, zic că din două, nici una. Că doar trăiesc şi eu în sânul unei comunităţi şi văd ce mentalitate idioată au specimenele astea. Exact pe principiul ciobanului mioriţian, care nu ar mişca un deget ca să nu îi mai crape ăilalţi 2 capul. Nu e apatie, e credinţă în Dumnezeu: ”Dacă Dumnezeu, Drăguţul, aşa vrea, noi ce putem să facem? Este rău acum, ne va fi şi mai rău, dar ce putem face? Suntem prea mici să ne audă cineva, nu are rost să facem gălăgie. Şi atunci, unde să ne ducem? (La dracu, cât e planeta de largă, voi nu aveţi unde merge?) Ce, crezi că în altă ţară umblă câinii cu covrigi în coadă? Şi la ei este criză, şi la ei e rău. Cine-a plecat, a făcut-o pentru că aveau rude pe acolo...sau dacă nu, au plecat să se prostitueze, să fure sau să cerşească. Noi suntem oameni integri, stăm aici şi suferim, să câştigăm Împărăţia Raiului! Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în ţara mea. Ai uitat? Dacă ne rugăm, nu se poate ca Domnul să îşi întoarcă faţa şi să nu se salveze!”
Şi atunci am înţeles. Eeee..mânca-v-aş eu ficaţii, de oamen idioţi! Aşa stă treaba? Oricum pentru mine viaţa e trăită de altcineva, din moment ce nu sunt speranţe să părăsesc vreodată coclaurile astea de căcat cangrenat! De acum încolo, voi face tot ce stă în puterea mea să fie rău. Zisesem că nu mai votez niciodată, nici dacă viaţa mi-ar depinde de asta. Dar nu...românul merită cu vârf şi îndesat tot ce se întâmplă, iar eu vreau sânge, vreau să se aleagă praful de ograda asta plină de mortăciuni intrate în putrefacţie! Vreau să fie rău, rău de tot! Zilele trecute, nişte vecini s-au păruit grav de tot pentru că soţul nu îi putea justifica soţiei 50 de lei şi sărăcise bugetul familiei, risipind în vânt (pe băutură şi ţigări, adică) bruma de bani. Şi dă-i cu urletele şi înjurăturile! Dar asta e prea puţin...vreau mai rău! Vreau ca românul să se târască ca şerpii sub greutatea datoriilor, vreau să mănânce cenuşă, noroi şi sânge. Dacă tot ne jucăm, păi să ne jucăm, frecu-v-aş în nas de cretini!! La viitoarele tururi de scrutin, voi alege pe cine e mai rău! Candidează Piticul Porno, eu pe ăla pun ştampila! Se bagă DDDD-ul în direct, înregistrat şi în reluare, cu Udrea...atunci sunt cam în cumpănă...deşi cred că o alege pe Udrea, pentru că doamnele au întâietate. Candidează Satan împotriva lu’ Mă-sa, o votez pe mă-sa, că e mai bătrână şi are mai multă experienţă la distrugerea în masă.
”De ce aţi venit aici?”, întreabă reporteriţa, cotcodăcind parcă dată pe rapid; ”Ca să îl dăm jos pe Băsescu” (a câta oară se întâmplă asta, tu, gibon prost?) răspunde protestatarul furios, agitînd o plancardă (aşa se spune la mine în cartier) pe care scrie ”BĂSESCU - WANTED” şi aruncînd cu ouă stricate. Băi oamenilor, aveţi paraziţi la creieri? Nu vă înghesuiaţi voi, nu voi rupeaţi uşile centrelor de votare nu mai departe de acu’ juma de an, să îl ştampilaţi pe Tătucul Luminat (n-am zis-o eu, ci blonda protejată), ca să se lupte cu comuniştii?? Se luptă, aveţi orbul găinilor de nu vedeţi? Să vă dea în goarnă până căpiaţi, acum! ”Mă-mpiedic de tine, bebe...o yeee...” cântă băsescul, şi harşt! Mai rade capul unui communist!
”Este o apatie de neînţeles a oamenilor”…pentru că oamenii sunt credincioşi cu adevărat. Tot la Carte scrie că fiecare primeşte întotdeauna ce merită. Aşa că…nu vă emoţionaţi, luaţi de serviţi un Băsel cald!!
UPDATE: Ieri cică manifestanţii s-au cam busculat cu jandarmii, în faţa sediului guvernului. Drăguţ, dar total inutil...pentru că palatul Victoria era pustiu la aceea oră; nu era nimeni care să-şi ude chiloţii de frică, nu era nimeni care să le asculte jelania.
Tupeu de borfaş
Miss Roberta a comis mârlănia la votarea unei legi de căpătâi pentru pensionari şi populaţia activă a României . Clar. Sau poate nu…poate imaginile incriminatoare au fost truncate cu pixelul albastru (Ruşine, Dinu Patriciu)…deşi nu prea cred, pentru că duduia în cauză a fost de acord cu repetarea votului - adică şi-a recunoscut indirect vinovăţia. “Tu fată dragă, ai furat, furăcioasă mică!”; “ Să se repete votarea, atunci”, zise din gâtu’ mâinii suava domniţă. Scurt pe doi, ce dracu o dăm după vişin atâta!
Mircea Badea scanda cu gura plină şi pe 2 voci “Roberta Anastase la pârnaie!!! Roberta Anastase la pârnaie!!”. Dar Roberta ce-mi făcea?? Mintenaş îşi pune ea mânuţele-n şolduri şi contraatachează odioasa opoziţie, scoţînd la rampă o nevolnicie de mail, conform căruia pesedeii s-au vândut ( şi au ieşit din sală) pe un mizilic de 127 de miliarde (lei sau euro, că nu am priceput).
Totuşi, să-mi enervez mitocondria celulei din cot dacă pricep ce mama dracului de legătură este între cele 2 fapte, dintre care una e probată şi parţial recunoscută. Băi, în potcoava calului, că tâmpesc cu nervii din şira spinării (Sistemul Nervos Periferic, se ştie!)!! Roşiaticii şi-au luat partea leului şi s-au cărat din sală; FOARTE BINE! BRAVO LOR!!! Dar ce pana mă-sii de legătură are asta cu faptul că bloanda de mahala vede triplu?? Unde e conexiunea dintre plecarea Opoziţiei şi manifestările ectoplastice pe care capu’ la deputăţime le-a interpretat ca fiind persoane în carne şi oase, cu două degeţele ridicate în slava plafonului? Fără să clipească, fără să-i tresară un muşchi de pe faţă, bam-bam-bam 1000 de puncte pentru Băsel, mulţumim! Hai să mori tu! Ba p-a mă-tii!!
Nea’ Pârţâilă girează frauda. Nea’ William Brânză se întreabă inocent: Care fraudă? Nu a fost nici o fraudă! Frauda a fost că pesediştii s-au vândut şi au părăsit sala! Donşoara Anastase are şi probe!
În timpul ăsta, maestrul Ion Lucian cugetă cu amar: “Am senzaţia că calculat greşit şi am trăit mai mult decât trebuia. [...]Am fost bolnav de optimism toată viaţa. Acum s-a dus.”
Mircea Badea scanda cu gura plină şi pe 2 voci “Roberta Anastase la pârnaie!!! Roberta Anastase la pârnaie!!”. Dar Roberta ce-mi făcea?? Mintenaş îşi pune ea mânuţele-n şolduri şi contraatachează odioasa opoziţie, scoţînd la rampă o nevolnicie de mail, conform căruia pesedeii s-au vândut ( şi au ieşit din sală) pe un mizilic de 127 de miliarde (lei sau euro, că nu am priceput).
Totuşi, să-mi enervez mitocondria celulei din cot dacă pricep ce mama dracului de legătură este între cele 2 fapte, dintre care una e probată şi parţial recunoscută. Băi, în potcoava calului, că tâmpesc cu nervii din şira spinării (Sistemul Nervos Periferic, se ştie!)!! Roşiaticii şi-au luat partea leului şi s-au cărat din sală; FOARTE BINE! BRAVO LOR!!! Dar ce pana mă-sii de legătură are asta cu faptul că bloanda de mahala vede triplu?? Unde e conexiunea dintre plecarea Opoziţiei şi manifestările ectoplastice pe care capu’ la deputăţime le-a interpretat ca fiind persoane în carne şi oase, cu două degeţele ridicate în slava plafonului? Fără să clipească, fără să-i tresară un muşchi de pe faţă, bam-bam-bam 1000 de puncte pentru Băsel, mulţumim! Hai să mori tu! Ba p-a mă-tii!!
Nea’ Pârţâilă girează frauda. Nea’ William Brânză se întreabă inocent: Care fraudă? Nu a fost nici o fraudă! Frauda a fost că pesediştii s-au vândut şi au părăsit sala! Donşoara Anastase are şi probe!
În timpul ăsta, maestrul Ion Lucian cugetă cu amar: “Am senzaţia că calculat greşit şi am trăit mai mult decât trebuia. [...]Am fost bolnav de optimism toată viaţa. Acum s-a dus.”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)