Se afișează postările cu eticheta Tudor Gheorghe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Tudor Gheorghe. Afișați toate postările

duminică, 19 mai 2019

9 mai - e sărbătoare!

- Bună ziua!
- Buuuu-năăăă...ziiiiii-uaaaaaaaa....
- Scoateţi o foaie de hârtie! Lucrare de control! Întrebare: Ce sărbătorim pe 9 mai?

Cam aşa se desfăşurau testările pe vremea mea. Când mai dădeam pe la şcoală, pac! Lucrare... Din pământ, din iarbă verde, mă trezeam în situaţia de a fi întrebat ce am învăţat pentru "astăzi".
Nu era ca acum, când testările nu numai că sunt anunţate, dar primeşti şi lecţiile pe care trebuie să le înveţi - sau chiar subiectele gata rezolvate, tot ce având de făcut elevul fiind să deschidă manualul şi să se uite despre ce vorbeşte profesorul la oră!

Da', mă rog...ce să mai comentez, că şi aşa rezultatele la Bac sunt din ce în ce mai proaste, cu fiecare an care trece. Ceea ce este perfect explicabil: suntem aşa de inteligenţi şi plini de drepturi, că nici nu mai are rost să pierdem vremea tocind nişte informaţii pe care, oricum, le găsim pe Google. Dacă nu eşti chiar total îngrămădit şi ştii să dai un click, te-ai scos! Ba, de la un timp, nu mai este nevoie nici măcar să ştii să citeşti: îţi spune asistentul vocal cu vorbe, tot ce ai nevoie să cauţi. 
Rămân, doar, 2 mici problemuţe: 1. SĂ VREI să cauţi şi 2. SĂ ŞTII CE să cauţi.

Revenind la oile noastre... Da, aşa este! În zorii sistemului educaţional românesc, se mai dădeau şi testări surpriză. Ce-are a face asta cu ziua de 9 mai?  Teoretic, nimic. Practic, de aici porneşte totul!
Aşa că, iată...au trecut 10 zile de la fericitul eveniment şi încă stau să mă întreb: oare ce aş răspunde dacă aş mai da o lucrare de control tip blitzkrieg - adică scurtă şi rapidă şi pe negândite - despre 9 mai?
Nimic mai simplu - îmi spune neuronul cel funcţional şi în putere: "Răspuns final şi corect: Nooooiiii...pe nouuĂ mai sărbătorim. Sărbătorim..."istoric informal summit of the heads; offfff...of the states ori governament of the Iuropian iUnion".
Aaaa!!! STAI, că mai e ceva!! "Şiii noi mai sărbăăătorim...ăăă...mitingul lu' Dragnea de la Iaşi! Şiiii... şi mai sărbătorim...Ziua Europei"!

Hai că am nimerit-o! Sunt cel mai tare din parcare, să-mi trag pălmi!
Să tot fie nişte secole de când am gătat cu şcoala şi tot îmi amintesc că 9 mai e o sărbătoare magică! Ce credeaţi, că pic în plasă? Hă! Păi de mic eram un fel de geniu, că aveam mintea pe care o am şi acum! Şi nu mă dă nimeni la întors! 



Una peste alta, e clar ca lumina zilei: 9 mai chiar este o zi Mare!! Deci, ca orice om modern care se respectă, mi-am petrecut-o  la televizor - ţintuit în fotoliu şi mutând telecomanda pe toate posturile, ca nu cumva să pierd vreun breaking news de ultimă oră, incendiar şi cutremurător. Şi nu am pierdut. URA!!!
La un moment dat, însă, chiar mă năvălise o ditamai repulsia - de nu mai ştiam pe unde să scot cămaşa! Pe de o parte, eram curios să mă uit la ştiri, să-i văd şi eu pe cei mai iluştri oameni ai planetei; iar pe de altă parte, nu ştiam unde să mai fug, ca să scap de atâta idolatrie care mă ducea cu gândul numai la vremurile glorioase în care Nicholas Ceocesku era 3 în 1, ca cafeaua: "cel mai iubit fiu al poporului, eroul păcii mondiale ŞI distintinsul emisar al prieteniei" - toate în acelaşi timp.
Serios, acum: care e mai este diferenţa între "Merkăla! Iohannis, Merkăla! Macronu'! Iohannis! Iohanis! Macronu'! Merkăla!"...sau... "Dragnia! Dragnea! Dragnea! Dragnea"...sau..."Ceau-şescu Ro-mânia! Sti-ma noastră şi mân-dria"?!

Demult, în vremurile apuse, jurnalele de ştiri erau pline de entuziasm! Ilustrul conducător, era permanent întâmpinat cu cele mai profunde sentimente de înaltă preţuire, adâncă recunoştinţă şi dragoste fierbinte, ori de câte ori apărea pe undeva. Astăzi am inventat "băile de mulţime" - care, în principiu, au fix acelaşi scop, bazat pe "mitul omului promis" - care va schimba societatea din temelii şi o va duce către lumină. 
  
Singura diferenţă între "atunci" şi "acum" este că nu mai avem o singură opţiune, nu mai există un singur personaj hristic. Fiind în democraţie, avem luxul de a ne permite să ne alegem dumnezeii, fiecare după cum îl conduce conştiinţa. Iar după ce taberele au fost delimitate, avem libertatea de a ne scuipa între noi, pentru a arăta superioritatea propriei opţiuni. Foarte tare, ce să mai spun?
Totuşi, luaţi în modul, oamenii, sunt la fel. Până şi promisiunile sunt la fel, chiar dacă ornamentele înflăcărate din trecut s-au transformat în declaraţii/promisiuni lucitoare, menite să adoarmă raţiunea şi să învârtoşeze emoţia primară: 



"Fără hoţie putem avea şcoli mai bune". Ce încântare! Sună bine, aşa-i? Fără hoţie = şcoli mai bune. Doar că nu asta spune sloganul...ci "Fără hoţie, PUTEM avea şcoli mai bune" - adică, este acelaşi tip de îndemn ca al jocurilor de noroc: "Joacă şi POŢI câştiga". Dacă nu câştigi, aia e...ghinion. Mai încearcă - pentru că nu poţi condamna pe nimeni, deoarece nimeni nu a garantat câştigul. Şi nici şcolile mai bune.    

Prin urmare, la finalul zilei, am tras o singură concluzie: o fi ziua Europei Unite, dar noi suntem divizaţi... aşa că pe-un picior mioritic era aplaudat "Iohannis", în timp ce pe celălalt picior de plai Dragnea era idolul poporului. Ceea ce este de înţeles:  fiecare om cu proprii admiratori şi propiul cult al personalităţii. Cine o câştiga...vom vedea. Ăia care-s majoritari, îm principiu...deşi se spune că nu ar fi etic, pentru că şi minorităţile au drepturi. Ceea ce înseamnă că şi idolii minoritari contează. Deci, în loc să fie un dumnezeu mai mare, ar trebui să avem mai mulţi, şi mai mici. Iar Europa Unită ne propune ne-unirea.

Dincolo de toate prostiile astea, pe 9 mai am sarbatorit 141 de ani de independenţa României, obţinută în 1878, prin Tratatul de la San Stefano (revizuit, apoi, la Berlin). Dar nu am auzit pe nicăieri să se mai amintească un asemenea amănunt. Poate pentru că nu mai are importanţă? Poate pentru că România nu mai este independentă?

Aoleu, iar m-a pocnit melancolia. 
D.J., bagă un song de inimă rose şi mai toarn-un păhărel, să ne veselim nitel!



[Tudor Gheorghe - Au înnebunit salcâmii]