Lume, lume şi fârtaţi! Ce mai faceţi, ce mai ziceţi?
Eu nu prea mai fac nimic...iau totul de-a gata. Aşa că am zis să mai scriu ceva, să râdem şi să cântăm, c-apoi 'om avea destul timp şi de plânsete.
Până una, alta, aş vrea să vorbim despre dragoste...şi cum să nu-mi tresalte inima-n mine ca la porungheii speriaţi, când abordez asemenea delicatese de subiecte? Păi şi dacă-s emoţionat ca o domniţă în noaptea nunţii, mai pot să fiu trist? Nu-i vorbă, că aş vrea - doar că nu pot.
Vorba 'ceea: ăl sătul nu crede la ăl flămând. No, eu m-am săturat! Să-mi fie de bine, dacă-i aşa... dar acum nu-mi mai pot schimba starea şi vreau să împrăştii bucuria peste tot în jur!
Vreau să vină vara! Să fie soare fără nori şi să simţim muzica din noi! Vreau ca ziua acestei seri să fie despre iubire, fericire şi alte frumuseţuri din aceeaşi categorie:
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când sunt fericit, citesc. Şi uite aşa, hălăduind printre meandrele concretului internaut, am descoperit o bijuterie de articol...o bunăciune inestimabilă, cum să-i mai zic? Băi nene, dacă articolul ăsta era o femeie, lua Miss Universul la toate ediţiile trecute, prezente şi viitoare! Doamne fereşte, apără şi păzeşte...că nici nu-mi mai găsesc cuvintele... e ambrozie în gura zeilor care suntem...e breteaua care-ţi ţine pe şale pantalonii prea largi; e cauciucul de iarnă pentru maşina înzăpezită şi sacoşa Hermes pentru duduia în tendinţe!
Sunteţi gata să-i devăluşăm titlul? Să bată tobele!!!!! În aplauzele dumneavoastră, vă prezentăm... "TREI SURORILE MELE"! Ăăăă...nu, stai, că am greşit...asta era o reclamă cu ciobanul Ghiţă.
De la început...vă prezentăm...FLORIIIINNN CĂ-LIII-NEEEEEES-CUUUUU!!!
Nu se poate, iar am greşit! Îmi cer iertare, stau cu drăguţa-n braţe şi nu mă pot concentra. Mi-a zis la horoscop că a intrat Venus în zodia mea şi-îmi voi găsi iubita.. Cum a crăpat de zori, m-am şi trezit cu ea la uşă! Cică o cheamă Bronşita. :)
Saţi oleacă, să-mi revin şi să-mi dreg glasul...
Saţi oleacă, să-mi revin şi să-mi dreg glasul...
DOAMNELOR, DOMNIŞOARELOR ŞI DOMNILOR...ÎN APLAUZELE DUMNEAVOASTRĂ, VĂ PREZENTĂM SECRETUL UNEI VIEŢI LINIŞTITE: "Cum să iubeşti CORECT o femeie, ca să fie de zece ori mai bună şi mai fericită"!
E pe sistem "Mamasita, faci favor"? "Nu, că am o migrenă"! "Dar promit că de mâine, te iubesc corect". "Păi de ce nu ai zis aşa de la început? Uite, tocmai mi-a trecut şi durerea de cap"...
[Narcotic Sound and Christian D - Mamasita]
Pfuai de mine şi de mine...îmi vine să-mi trag pălmi cu toate mâinile - şi tot parcă nu-i de ajuns! Aşa ceva?
Menţionez că am un defect din naştere...deja, îi pot spune chiar handicap (şi sunt mândru de asta... haştag metoo, #artoo detoo, #proud, #cel.mai.tare.din.parcare, #starwars): personal, nu dau nici o ceapă degerată pe sfaturile specialiştilor psihologi într-ale dragostei. Hai, să fim serioşi...
După umila mea părere, ca scântei divine ce ne aflăm, iubirea este implantată în codul nostru genetic; e ca respiraţia...nu trebuie să faci un doctorat, ca să te înveţe cineva cum să respiri. Şi mă umflă râsul până la balonare, când văd cum apar fel de fel de cercetători care disecă ei şmenozeala şi trag nişte concluzii din alea megaspecializate - care puse într-o reţetă, îţi vor garanta acces direct la succes.
Da' bine mă...că şi dacă mi-e foame, nu pot mânca până nu citesc un tratat care să-mi explice ca la proşti, cum se naşte mecanismul ăsta în organism. C-apoi, dacă e rezultatul vreunei traume din copilărie, sau şi mai grav, un răspuns subconştient la bullyingul suferit în anii de şcoală...am pus-o! Mi-e foame, dar nu voi mânca - până nu mă terapiez la un specialist, ca să ajung şi eu la echilibrul unui om normal la cap.
Păi nu e logic? Aşa e şi cu iubirea - dar nu aia cu "i mic", care ar ţine şi câteva ore (după spusele unui amic ce se mai uită pe la filmele de profil). Nu, nu, nu...eu vorbesc de iubirea cu "i mare", fără termen de valabilitate. Între noi fie vorba, fac o paranteză: militez pentru o viaţă sănătoasă...dar dacă iubirea asta ţine aşa mult, vă imaginaţi cât de plină de E-uri este? Te pomeneşti că mâine aflăm că-i şi cancerigenă...
No, şi dacă iubirea asta nu e ok, vă daţi seama ce tragedii pot apărea dacă ai fi prins într-o veşnicie incorectă? După vreo mie de ani de trai pe vătrai, când descoperi un asemenea articol şi te compari cu el, nu te iei la bătaie singur, că ţi-ai iubit doamna incorect?
Dar gata cu fotosinteza, hai să citim şi să luăm aminte...că nici popa nu toată de două ori, pentru babele surde. Aşa că, atenţie şi veniţi de luaţi lumină:
1. "Când o femeie simte că este iubită, devine o femeie complet diferită; ea dezvăluie cele mai bune calităţi ale ei".
Aaaaaaa....deci aşa stă treaba. Staţi să recapitulez, ca să văd dacă am înţeles: merg pe stradă, văd domniţa şi BUF!! M-a pălit dragostea la prima vedere. Pe dânsa la fel...TROSC! Plini de vânătăi, ne iubim de ne sar cojoacele...DAR fata îmi arată calităţile ei cele mai proaste, că poate nu are încredere în mine de la început. Şi-apoi, în timp, dacă se simte iubită - că poate se prinde greu, se transformă în Femeia Fantastică şi-mi arată calităţiile ei cele mai bune.
E ca şi cum mă culc lângă Scarlett O'Hara şi peste noapte, asta se simte iubită şi devine o femeie complet diferită...devine Prinţesa Leia, care-i mai plină de calităţi bune.
Iar dacă eu o vreau înapoi pe femeia de care m-am îndrăgostit, ce mă fac? Dacă fiecare femeie e unică, unde o mai găsesc pe Scarletta mea?
2. "Când o femeie simte că este iubită, se simte în siguranță și se îndrăgostește de ea însăși".
Vai de mine şi de mine...deci dacă eu o iubesc pe femeie şi ea simte că este iubită, se îndrăgosteşte de ea. Nasol moment. Şi eu, ca prostu', mă aşteptam să se (re)îndrăgostească de mine! Na, poftim idiot!
Iar dacă dragostea îi ia minţile lu' domnişoară într-o zi şi de atâta îndrăgosteală, mă trezesc că a fugit cu ea însăşi, ce mă fac? Nu rămân singur şi cu buza umflată, cântând "Şişirip, şişirip, kiss-kiss"?
3. "Atunci când o femeie simte că este iubită, există toate șansele ca ea să poată fi agresivă".
Cu alte cuvinte, dacă-mi iau bătaie de la gagică-mea, e din vina mea - pentru că o iubesc şi ea simte asta? Miştoooo...
Doar că am o întrebare: chestia asta e valabilă şi pentru bărbaţi? În spiritul egalităţii dintre sexe, nici nu concep să fie altfel...aţi auzit, experţilor? Să nu ziceţi altceva, că vă reclam la Drepturile Omului şi puşcăria vă mănâncă!
HOPAA!!! Stai că acum m-am prins şi-am făcut legăturile: dacă bărbatul agresiv este aşa din cauză că se simte iubit de nevastă, de ce ne răsculăm împotriva violenţei în familie - care este o dovadă a iubirii? HUUUOOO! Jos nemernicii care vor să distrugă familia!! HUOOO!!! Capul lui Moţoc vrem!!!
4. "Când o femeie simte că este iubită, va simți un fel de încredere în viața ei".
...doar un singur fel? Păi ce-am făcut, Bobiţă? Şi la masă mănânci 3 feluri... 5, dacă pui la socoteală aperitivul şi desertul. Iar femeia, dacă-i iubită şi vorba aia, primeşte cel mai mare dar din univers, simte doar UN FEL de încredere? Păi cum vine asta?
Sau...poate toată ideea e dubitativă! Simte fata ceva, dar nu ştie cum să o spună cu vorbe. Aşa că se bâlbâie, săraca; simte ceva, dar parca-i altceva...un fel de alt fel, probabil.
Uite d-aia e complicată iubirea asta!
Când ţi-e foame, e limpede: mănânci şi pietre dacă nu ai altceva, numa' să ai stomacul plin. Când te trece la toaletă, dai de-a fuga şi te rezolvi. Clar ca lumina zilei!
Dar când iubeşti, ce simţi? Un fel de avioane care-s ca nişte gândaci ce te forfăie pe la stomac în jurul inimii, de ţi se înmoaie picioarele şi se împleticeşte limba când apare domnişoara şi dă cu artificii în cap la tine.
...pe deasupra, îţi mai iei şi bătaie dacă femeia se simte iubită şi rişti să se îndrăgostească de ea şi să fugă în lume cu iubita, că are un fel de încredere în viaţa ei!
Şi-n viaţa ta ce are? Lipsă şi pauză, ce altceva?
Nu....nu se poate aşa ceva!
Hai cu o melodie faină, că ieşim din starea de zen dacă mă mai gândesc mult la fluturăceli şi corectitudini.
Să vină...muzica!!!
[Tarkan - Kiss, kiss]
