duminică, 6 mai 2012

Beculind în întuneric

Mi-am dat seama cu stupoare că înţeleg metehnele naturii umane, chiar dacă pe unele le condamn cu înverşunare. O fi de bine asta?

Înţeleg invidia. N-am gagica cea mai mare şi maşina cea mai tare, mamă ce-mi vine să mă urc pe pereţi de oftică. Asta e, n-am ce să-i fac!
Pricep mândia. O dezavuez când e prostească, o aprob când are o bază reală. Adică...frate, te zbaţi de unul singur prin ditai mocirlă şi ieşi la liman, stimă şi respect! Poţi să fii plin de tine şi să dai şi pe dinafară de aroganţă, că nu mă deranjează! Ai cu ce te lăuda, foarte bine! Pişă-te pe noi, gurule! Condu-ne spre Lumină, o, Înţeleptule!
Ba de la o vreme am început să înţeleg şi violul - deşi mă scârbeşte şi mă înfurie. Tenebrele mecanismului de declanşare nu-mi sunt atât de misterioase, însă tot este singura faptă pentru care aş institui pedeapsa cu moartea. Clar, scurt şi la obiect, fără drept de apel! Nu, nu, nu, că a fost o greşeală şi-ţi ceri iertare...ce tot mănânci căcat? Adică te-ai împiedicat şi ai căzut cu mădularul între picioarele fetei? Maaaaarş! Mori în chinuri, băăăăăăăă!! Îţi ronţăi capu' de pe umeri şi-l dau la câinii, gâţii mă-tii de dement! 
Da, aşa aş face. Fără milă, fără regrete! 
Şi totuşi, la un anumit punct sunt de acord şi cu specimenele astea bolnave - am o gândire foarte flexibilă, ce dracu' să mai zic?

Care a mai ieşit pe stradă de când a dat căldura? Presupun că toţi...doar nu mai e iarnă să clociţi în casă, la televizor! 
No, aţi văzut noua generaţie de fetiţe? Nu m-am priceput niciodată la agăţat aiurea-n club şi nu-mi propun să încep de-acum...însă mărturisesc cu mâna pe inimă, mi-e groază să mai intru în vorbă cu vreuna. Mi se zbârleşte păru' pe mine de frică...mi-e să nu mă bage la corupere de minori, în puii mei! Nu le pot legitima, că doar nu-s cu organu' de control; aşa că stau pe coada mea. Băi frăţicule, sunt astea de 13-14 ani, zici că-s făcute la ciudă, îţi vine să-ţi dai palme când le vezi! Dacă le pui un strat de polişfaiţ pe ochi - ceea ce şi-l pun singure, de fapt -  zici că au 25, nu-s nişte biete copile de generală! Mama Ta, Doamne...nişte mulăciuni pe ele, de le ies toate organele prin textilă! Şi au ce le ieşi, pe cuvânt de cercetaş! Faci anatomia pe ele, în papucii calului!
Mă uitam într-o zi când mă duceam să-mi iau pâinea noastră cea de toate zilele - ştiu, câh, nu se mai serveşte pâine la masă, că aşa e modern. Ei, uite că io mănânc; omu grotelor e în mine. Comentarii? - şi trec pe lângă o şcoală. Era 7 seara, ora când ieşeau elevii de la ore. Aoleu, şi-o căldură d-aia nesimţită şi umedă, de mă ofileam în adidaşi! Deci dogoreau clădirile, ziceai că-s furnale de oţelărie! Aerul vălurea de praf şi căldură şi asfaltul se fleşcăia brusc sub piciorul meu. Eu, ce să mai zic? Eram o fleoarţă fără vlagă, ce mai la deal, la vale?! După fiecare colţ mă aşteptam să apară Fata Morgana - goală, că doar pe zăduful ăla nu era nebună să vină înveşmântată! Deodată toată simţurile îmi bipăie înnebunite, pe sistem "Baiazid, privind la dânsa, i se face mâna băţ"": din neant se iveşte o bunăciune brunetă, de-ţi era mai mare dragul s-o priveşti! Cur bombat strâns în latex albastru, sâni obraznici, abia acoperiţi de câteva franjuri de tricou alb, picioare dezgolite de gazelă, talie trasă prin inel. WOW! Mulţumesc, Cerule, că-mi scoseşi aşa ceva în cale! - e pe bază de credinţă, măi...ce, te joci cu Te-ncurci, te-mpiedici şi cazi jos! 
Nu mă dumiresc bine după apariţia asta neaşteptată, când în secunda 2 îmi pică capu' de pe umeri: în urma diveniei alearga cu limba de-un cot o fată din vecini, pentru a-i cere caietul de geometrie să-şi copieze nu ştiu ce măgărie de formulă. Vă daţi seama cum m-am simţit? Ginşa creatură era clasa a şaptea!  Şi-atunci aş fi vrut să-i zic: "Uăi, fată, fă-ţi dracu' un bodypainting cu Tempera, că ieşi mai ieftin şi oricum acuareaua e mai de vârsta ta ! Ce să mai dai o căruţă de bani pe nailoane cât palma, chit că-s de la D&G, Ţ&Ş, Puta Madre şi alte orătănii, când ţara geme de criză?
În schimb, mi-am băgat piciorele şi mi-am mutat gândul, oftînd cu obidă. Ce mai puteam face? 

Taxi  -  Trag un claxon
   
 Asculta  mai multe  audio   electronica

De-avean cu vreo 10 ani mai puţin...Mnea., oricum nu rezolvat nimic! La cum arăta de sofisticată, adierea de parfum era pusă pe bănet serios, îmi trebuia un camion de carduri s-o întreţin! Mă amanetam pe 10 vieţi şi tot nu reuşeam să-i rezolv  integrala! Şi avea abia 14 ani!
Numai că  acu' mă-ntreb şi eu, ca prostu: de-o vedea p-asta vreun obsedat - nu un bărbat aşa bine crescut, ca mine - n-o băga în primu' boschet şi mi ţi-o smotocea prin toate decolteurile, de-i mergeau fulgii???
Normal că aşa făcea. Poţi s-o ai acasă pe Jena Jameson altoită cu Angelina Jolie (în tinereţe, să ne-nţelegem), dacă eşti mai dus cu capul şi dai peste o aşa prospătură, parcă ţi-e şi milă s-o laşi neiniţiată! O cere, la naiba! Clipoceşte pe avarie ca Faru' din Alexandria în furtună! Chiar aşa, laşi domniţa flămândă? Unde e bunul samaritean din tine?Dacă strigă "viol, nu săriţi că-mi place?BeBeculind în întuneric"
Prin urmare, în condiţii normale, înţeleg violul. S-amplinit don'şoara şi au crescut curbele pe ea, te mai propteşti în buletin? Mai ales că vrea şi ea, dar nu a învăţat s-o ceară. Dacă nu ştie vorbi, un copil întinde mâna când vrea ceva; femeia doar se-mbracă dezbrăcată. Simplu.

Dar n-am priceput niciodată gelozia. Pur şi simplu nu pot, orice experimente aş executa eu sau alţii pe mine. E ceva de nu-mi pot imagina nici măcar ca idee desprinsă de un context palpabil. Când mi-e foame, mănânc; când mi-e somn, dorm; când sufăr, plâng. Dar dacă sunt gelos ce trebuie să fac? Există "Manualul micului gelos" sau o bibliografie adiacentă, care să mă ajute la iluminare?
Ţin minte, odată, vine duduia de eram cuplat cu ea şi-mi povesteşte, implorîndu-mă să o iert, cum s-a molfăit franţuzeşte cu unu' la o petrecere, când s-a abţiguit puţin şi s-a umflat tărâţa-n ea. "Aşa, şi ce vrei să te-aplaud, sau cum? Nu-ţi mai place de mine, punem punct şi pa. Sufăr oleacă şi asta e. Poate îmi trece în timp, sau poate nu.". Ea nu, că îi pare rău, că nu se mai întâmplă, că ţine a mine, că hâr, că mâr. "Bine", îi zic. Doar că ea pune botu'. La vreoo juma' de oră, iar vine la mine: "Ştii, că de fapt m-am şi culcat cu ăla". "No, bine, dragă. Te rog doar să-mi spui dacă vrei să punem punct şi ne vedem fiecare de-ale noastre". Ce putean face altceva?  


Şi-atunci mi se pune fata pe-un plâns şi-un suspin, de sărea cămaşa de pe dânsa! Cerul s-annourat, vântul a prins a sufla cu rafale tăioase, natura toată era un zbucium încrâncenat. Până şi pietrele s-au umezit de mila ei. "Ce-are asta, s-a ţicnit?". Nope, mai trage-odată! Cică doar m-a testat să vadă dacă-s gelos. Nu sunt, deci n-o iubesc. Concluzie tare pe capul ei!
Cică aşa se spune: dacă nu eşti gelos, nu iubeşti.


Right! Atât că-s comntra, plus că nu e cazul. Dar presupunînd că ar sta haremu' pe mine grup şi că aş încerca să fiu gelos, cum trebuie să mă comport? Îi pun lesă? Brăţară d-aia la gleznă, cum au ăia de sunt sechestraţi la domiciliu? O altoiesc - preventiv, că doar după ce s-a consumat fapta, la dracu' mă mai agit -  în fiecare dimineaţă? Îi verific mesajele? Tresar de câte ori o priveşte vreun străin? Mă duc să-l joc p-ăla în picioare, că nu ştiu ce mi s-a părut mie? Idioţi sunt gârlă pe lume! Chiar azi am văzut o scena de mi-a urcat adrenalina la cotele de inundaţie: trecea o una pe trotuar. Şi la vreo 2 metri în spatele ei, cu pas potrivit, venea un cefăloc râgâitor de mici, mângâinduse pe şliţ  cu ochii ţintă pe dernieru' fâţâitor al fătucei.
Şi-acuma întrebare de baraj: dacă aia era "femeia mea"  -  aşa se zice la cartier, iar eu eram mare iubăcios plin de gelozii, cum trebuia să reacţionez? Mă luam la pumni cu prostu'? Îi goleam tot tubul de spay paralizant în mufă şi-l jucam între picioare cu telescopicul, până cânta ca o soprană? Dă-l în mă-sa de animal retardat! 

Sau cum m-a întrebat altcineva, odată, în copilărie: "Auzi, ce părere ai avea dacă prietena/soţia ta ar fi actriţă şi s-ar săruta cu unu' pe scenă, în văzul unei săli întregi? Ăia se sărută pe bune, să ştii". Ştiam.
Şi i-am răspuns tot cu o întrebare: "Dacă iubirea e mână-n mână cu gelozia, înseamnă că un actor de filme porno nu are dreptul la o soţie? Ăia şi-o trag pe bune, să ştii".

P.S.: Bine că a trecut prosteala cu Ziua Bărbatului. Am băut un pahar de bere şi mi-am luat un "la mulţi ani" pe cocoaşă. Se pune că am bifat momentul conform tendinţelor în vigoare?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu