Moţiunea s-a dus de suflet, s-au calmat apele.
Numai că acum sunt asaltat de o altă stare de spirit; nu e revoltă, nu e răsculare, nu se pune la cale vreo revoluţie sau lovitură de stat, ci este vorba despre speranţa într-un ajutor exterior (şi nu e vorba despre debarcarea americanilor sau aterizarea vreunor extratereştri fix pe Casa Poporului, care să ne ia cu ei pe planeta lor). Ştiu că am mai scris despre asta, dar este un subiect care, pe lângă faptul că este extraordinar de fascinant, îmi trezeşte cea mai adâncă stare de ironie şi amuzament, în fiecare clipuţă de viaţă când mă întersectez cu el: singura soluţie salvatoare - intervenţia Divină.
Faza cu cerşitul de la semenii mai chibziuţi e deja de domeniul antichităţii, pentru că acum se ţinteşte sus, milogeala are dimensiuni cosmice! Şi cine e Atotputernicul care te ridică şi te coboară la orice tresărire de geană??? Cine ridică sprânceana şi schimbă ordinea mondială?? Însăşi Primordiala Forţă Creatore, Începutul şi Sfârşitul oricărei existenţe, Cel Care doar prin Cuvânt aranjează materia universală după Voie!
Suntem în căcat?? Nu mai ţine cu Salvatorul care băseşte-n praf şi imediat se găsesc lingăi care să îi aprobe ideea. După model udrescian, tot poporul pleacă capul şi se roagă la Dumnezeu, naţiunea întreagă se întrece în efectuarea de acatiste care mai de care mai gâdilicioase la urechile Sfinte. Zici că se joacă ”Te-nchini şi câştigi” la nivel naţional, nu alta! Deci n-am mai văzut aşa ceva! Avem un neam scârbavnic unde ”să vadă lumea” e sport naţional, o adunătură care se întrece în belirea caprei vecinului (pe sistem ”dacă n-o poţi întrece, distruge-o”), dar cum se lasă seara, din pământ din iarbă verde răsar ditai catavisierile si credincioşii încep a-şi turna cenuşă-n cap cu o mână şi a smulge părul cu cealaltă, poate-poate s-o îndura Domnul de ei şi îi scoate din nevoi! Bă, da’ să-mi trag palme, de-ar pune măcar unu’ osul la ceva! Ultima dată când am făcut observaţia asta, mi s-a răspuns sec:
”Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n gură! Trebuie să te rogi cu credinţă neţărmuită ca să fii ascultat”
”Păi tocmai! Îţi dă Domnul – de exemplu o ţară, o gură de plai pe picior de Rai??, dar dai şi tu din coate să ieşi din mizerie!”
Şi-odată ce văd cum castă ochii la mine, i se umflă o venă la tâmplă, face trei cruci la repezeală şi se pune pe urlat: ”PTIU, PIEI SATANĂ!! Uite, uite Necuratul cum îşi bagă coada şi mi se împotriveşte rugăciunii fierbinţi!”
Deci sunt o prezenţă maladivă pentru patrie, o malefica întrupare a Iadului – Sătănel mai pe alintat, că văd că este trendy asta cu drăguţăleala ieftină. Băi, să-mi trag! Scuze, dom’le, nu ştiam că sunt înconjurat de sfinţi care obţin toate necesare traiului doar prin rugăciune! Stai atunci cu gura căscată şi aşteaptă să vină paserile ceriului să-ţi îndese mâncarea-n gură, dacă e de-aşa! Cioara îţi vâră grăunţe-n gâtlej iar ursul îţi mai trage din când în când câte labă cu miere, ca să ai destulă glucoză la gândire!
Deci nu mai e nimic de făcut, care să stea în puterea omenească. Oricum nu mai era nimic, dar acum chiar nu mai e. Situaţia asta dezolantă şi cam naşpa pe care o traversează regimul Gloriosului Luceafăr răsărit la Murflatar a venit ca o eroare cerească, acum doar Înduplecarea Divină ne mai poate salva! Băgaţi cu drag şi spor, credeţi şi veţi avea! Credinţa poate muta munţii! Dacă pleci capul destul de mult, strângi cu ardoare din pumnişori şi crezi cu adevărat că dorinţa ta se poate înfăptui, mai ştii cum te trezeşti într-o dimineaţă într-un loc unde curge laptele şi mierea din canalizarea Cotrocenilor, unde 15.000 de specialişti montează motoare superluminice în cala Economiei, unde un Cârmaci cu basca trasă pe-o ureche pune naţiunea pe pilot automat spre podiumul marilor puteri mondiale, apoi priveşte mândru la flotila de cuirasate care dă onorul cu câte-o lovitură de tun?? Drapelul flutură uşor în vânt, floricica creşte pe câmpii, flururaşii bagă maratoate între flori, albinuţele zumzăiesc vesele, Obama se roagă (eeeeeeeeeeeeeee...ce ziceam cu rugăciunea?) de Fătul Cu Timona-n Frunte să îi mai împrumute câteva sute de miliarde de dolari, că-l tăbăceşte poporul de la atâta sărăcie care bântuie la ţărişoara lui.
”Noi nu muncim, noi gândim!”, aşa era lozinca pe vremea când republica gemea de intelectuali. Updatată la zi, cred că propaganda ar deveni cam aşa: ”Noi nu muncim, nu gândim, ne rugăm”. Nimic nu se dă pe gratis, aşa că dacă vreţi să executaţi odihna câinelui fără nici o grijă, purcedeţi la îngenunchiat şi căscaţi guriţa mareeeeeeeeeeeeeeeee! Da’ să nu vă pună Necuratul (sau vreun slujitor de-al lui) să mişcaţi vreun pai, că stricaţi toată vrăjeala! Noi suntem simple marionete la mila lui Dumnezeu, el ne dă întotdeauna ce ştie el că avem nevoie, ne dă un scop în viaţă şi puterea de a-l atinge, ne bagă-n gură ca la puii de rândunică. Dacă nu vrea el...punem să ne punem şi-n cur şi-n cap, că nu reuşim absolut nimic şi ţara nu mai iese din derivă! Faza tare e că Dumnezeu e bun şi ne ascultă, dar numai dacă ne rugăm frumos cu mâinile la spate şi batistuţa curată în buzunar şi unghiuliţele cura...staţi că am deraiat pe altă linie. Deci: rugile ne sunt ascultate şi îndeplinite, dacă şi numai dacă îl rugăm frumos şi cu credinţă, dacă fumul ofrandei are mireasmă plăcută!
Criza te-a lăsat fără loc de muncă?? Nu-i nimic: dacă te rogi cu ardoare, Sus e o agenţie de recrutare mega-tare ce te va îndruma spre ceva care ţi se potriveşte! Ţi-a tăiat Marinarul din simbrie şi nu-ţi mai ajunge de întreţinere?? Cufundat în meditaaţia rugăciunii pioase, nu mai simţi caniculă, frig sau foame! Nu au tremurat chiloţii aleşilor la orăcăiala blegită a 3 tăuni înlănţuiţi în parc?? Nu că trebuie să le doreşti răul, da’ să dea Dreptul Judecător (normal) să-i frigă maţele de foame pe ei şi tot neamul lor (plus 3 generaţii de acum în colo) pe lumea ailalaltă, dacă chiar aşa îşi bat joc de proştii care i-au urcat în scaunele punerii şi le-au dat ciolanu-n mână!! Nu că zici nasoale, doar te rogi calm, plin de credinţă şi smerenie...
...şi-apoi ne-am luat la întrecere spre carusel
Numai că acum sunt asaltat de o altă stare de spirit; nu e revoltă, nu e răsculare, nu se pune la cale vreo revoluţie sau lovitură de stat, ci este vorba despre speranţa într-un ajutor exterior (şi nu e vorba despre debarcarea americanilor sau aterizarea vreunor extratereştri fix pe Casa Poporului, care să ne ia cu ei pe planeta lor). Ştiu că am mai scris despre asta, dar este un subiect care, pe lângă faptul că este extraordinar de fascinant, îmi trezeşte cea mai adâncă stare de ironie şi amuzament, în fiecare clipuţă de viaţă când mă întersectez cu el: singura soluţie salvatoare - intervenţia Divină.
Faza cu cerşitul de la semenii mai chibziuţi e deja de domeniul antichităţii, pentru că acum se ţinteşte sus, milogeala are dimensiuni cosmice! Şi cine e Atotputernicul care te ridică şi te coboară la orice tresărire de geană??? Cine ridică sprânceana şi schimbă ordinea mondială?? Însăşi Primordiala Forţă Creatore, Începutul şi Sfârşitul oricărei existenţe, Cel Care doar prin Cuvânt aranjează materia universală după Voie!
Suntem în căcat?? Nu mai ţine cu Salvatorul care băseşte-n praf şi imediat se găsesc lingăi care să îi aprobe ideea. După model udrescian, tot poporul pleacă capul şi se roagă la Dumnezeu, naţiunea întreagă se întrece în efectuarea de acatiste care mai de care mai gâdilicioase la urechile Sfinte. Zici că se joacă ”Te-nchini şi câştigi” la nivel naţional, nu alta! Deci n-am mai văzut aşa ceva! Avem un neam scârbavnic unde ”să vadă lumea” e sport naţional, o adunătură care se întrece în belirea caprei vecinului (pe sistem ”dacă n-o poţi întrece, distruge-o”), dar cum se lasă seara, din pământ din iarbă verde răsar ditai catavisierile si credincioşii încep a-şi turna cenuşă-n cap cu o mână şi a smulge părul cu cealaltă, poate-poate s-o îndura Domnul de ei şi îi scoate din nevoi! Bă, da’ să-mi trag palme, de-ar pune măcar unu’ osul la ceva! Ultima dată când am făcut observaţia asta, mi s-a răspuns sec:
”Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n gură! Trebuie să te rogi cu credinţă neţărmuită ca să fii ascultat”
”Păi tocmai! Îţi dă Domnul – de exemplu o ţară, o gură de plai pe picior de Rai??, dar dai şi tu din coate să ieşi din mizerie!”
Şi-odată ce văd cum castă ochii la mine, i se umflă o venă la tâmplă, face trei cruci la repezeală şi se pune pe urlat: ”PTIU, PIEI SATANĂ!! Uite, uite Necuratul cum îşi bagă coada şi mi se împotriveşte rugăciunii fierbinţi!”
Deci sunt o prezenţă maladivă pentru patrie, o malefica întrupare a Iadului – Sătănel mai pe alintat, că văd că este trendy asta cu drăguţăleala ieftină. Băi, să-mi trag! Scuze, dom’le, nu ştiam că sunt înconjurat de sfinţi care obţin toate necesare traiului doar prin rugăciune! Stai atunci cu gura căscată şi aşteaptă să vină paserile ceriului să-ţi îndese mâncarea-n gură, dacă e de-aşa! Cioara îţi vâră grăunţe-n gâtlej iar ursul îţi mai trage din când în când câte labă cu miere, ca să ai destulă glucoză la gândire!
Deci nu mai e nimic de făcut, care să stea în puterea omenească. Oricum nu mai era nimic, dar acum chiar nu mai e. Situaţia asta dezolantă şi cam naşpa pe care o traversează regimul Gloriosului Luceafăr răsărit la Murflatar a venit ca o eroare cerească, acum doar Înduplecarea Divină ne mai poate salva! Băgaţi cu drag şi spor, credeţi şi veţi avea! Credinţa poate muta munţii! Dacă pleci capul destul de mult, strângi cu ardoare din pumnişori şi crezi cu adevărat că dorinţa ta se poate înfăptui, mai ştii cum te trezeşti într-o dimineaţă într-un loc unde curge laptele şi mierea din canalizarea Cotrocenilor, unde 15.000 de specialişti montează motoare superluminice în cala Economiei, unde un Cârmaci cu basca trasă pe-o ureche pune naţiunea pe pilot automat spre podiumul marilor puteri mondiale, apoi priveşte mândru la flotila de cuirasate care dă onorul cu câte-o lovitură de tun?? Drapelul flutură uşor în vânt, floricica creşte pe câmpii, flururaşii bagă maratoate între flori, albinuţele zumzăiesc vesele, Obama se roagă (eeeeeeeeeeeeeee...ce ziceam cu rugăciunea?) de Fătul Cu Timona-n Frunte să îi mai împrumute câteva sute de miliarde de dolari, că-l tăbăceşte poporul de la atâta sărăcie care bântuie la ţărişoara lui.
”Noi nu muncim, noi gândim!”, aşa era lozinca pe vremea când republica gemea de intelectuali. Updatată la zi, cred că propaganda ar deveni cam aşa: ”Noi nu muncim, nu gândim, ne rugăm”. Nimic nu se dă pe gratis, aşa că dacă vreţi să executaţi odihna câinelui fără nici o grijă, purcedeţi la îngenunchiat şi căscaţi guriţa mareeeeeeeeeeeeeeeee! Da’ să nu vă pună Necuratul (sau vreun slujitor de-al lui) să mişcaţi vreun pai, că stricaţi toată vrăjeala! Noi suntem simple marionete la mila lui Dumnezeu, el ne dă întotdeauna ce ştie el că avem nevoie, ne dă un scop în viaţă şi puterea de a-l atinge, ne bagă-n gură ca la puii de rândunică. Dacă nu vrea el...punem să ne punem şi-n cur şi-n cap, că nu reuşim absolut nimic şi ţara nu mai iese din derivă! Faza tare e că Dumnezeu e bun şi ne ascultă, dar numai dacă ne rugăm frumos cu mâinile la spate şi batistuţa curată în buzunar şi unghiuliţele cura...staţi că am deraiat pe altă linie. Deci: rugile ne sunt ascultate şi îndeplinite, dacă şi numai dacă îl rugăm frumos şi cu credinţă, dacă fumul ofrandei are mireasmă plăcută!
Criza te-a lăsat fără loc de muncă?? Nu-i nimic: dacă te rogi cu ardoare, Sus e o agenţie de recrutare mega-tare ce te va îndruma spre ceva care ţi se potriveşte! Ţi-a tăiat Marinarul din simbrie şi nu-ţi mai ajunge de întreţinere?? Cufundat în meditaaţia rugăciunii pioase, nu mai simţi caniculă, frig sau foame! Nu au tremurat chiloţii aleşilor la orăcăiala blegită a 3 tăuni înlănţuiţi în parc?? Nu că trebuie să le doreşti răul, da’ să dea Dreptul Judecător (normal) să-i frigă maţele de foame pe ei şi tot neamul lor (plus 3 generaţii de acum în colo) pe lumea ailalaltă, dacă chiar aşa îşi bat joc de proştii care i-au urcat în scaunele punerii şi le-au dat ciolanu-n mână!! Nu că zici nasoale, doar te rogi calm, plin de credinţă şi smerenie...
...şi-apoi ne-am luat la întrecere spre carusel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu