vineri, 16 aprilie 2010

Pace vouă


E mare frăsuneală cu nişte sute de tablouri falsificate descoperite de oamenii legii în nu ştiu ce pod din Chiajna. Un critic de artă comenta (citez din memorie, dar mă puteţi crede pe cuvânt): "Este foarte periculos. Iubitorii de artă ar trebui să ceară părerea unui expert în momentul când achiziţionează un tablou faimos, pentru a nu plăti mii de euro pe ceva ce valorează de zeci de ori mai puţin. Noile tehnici de falsificat sunt atât de avansate, încât de cele mai multe ori şi o persoană avăzată este păcălită...d-apoi un mirean în domeniu!"
În condiţii normale, m-aş fi bestializat cam aşa:

Hăă?? Tu gândeşti ce scoţi pe gură, sau le dai drumul din instinct, nedigerate şi neprelucrate? Păi la ce mama mă-sii îţi mai trebui expert dacă şi ăla e păcălit de cele mai multe ori? Ca să te consolezi că nu ai fost singurul idiot?? Ca să te mângâi că ai mai plătit un bou de-am pixu' şi să te amăgeşti că Dumnezeu o consideră pomană şi îţi sădeşte o floare în Rai?? Cam ce puii mei de motiv să ai ca să consulţi un specialist, să îi dai o căpiţă de bani şi apoi să constaţi că ai luat ţeapă din 2 părţi?? Ce, eşti masochist şi îţi place să fi înţepat în cur din 2 părţi??

Dar acesta era vechiul eu; acum sunt calm...Sunt învăluit în Zen, sunt înconjurat de Cercurile Liniştii Universale, MONUMENTUL PĂCII scrie pe mine! Sunt un Ankh Civilizator, sunt o Efuziune A Împăcării Cu Prostia Cretinoidă, sunt Prototipul Miserupistului Universal , un Arbore Al Armoniei în plină excitaţie nirvanică.
Aşa că mi se-mbrăhăne de la rădăcină şi până-n vârful celei mai mici frunzuliţe! D-aia nu mai îmi merge mie fotosinteza!

joi, 15 aprilie 2010

My happy, happy place

Sunt exasperat. Deci nu mai pot. (A câta oară spun asta??)
Ştiu că starea asta mă cam freacă de ceva vreme, mă ia, mă lasă 5 minute şi iar mă prinde şi mă jughineşte dar...sunt cuprins de o lehamite continuă faţă de tot ce se întâmplă prin haznaua noastră de plai. În consecinţă MI SE RUPE!!!
Mi se zburduncăne de Cheliuţă Cel Aprig La Căutătură că vrea el să dicteze luminat (pesemne în acest scop stă sub vreun bec Luxten de-al fi-sii; sau poate umblă cu el în buzunar??); mi se fleşcăie de Mâna Măreţului Cârmaci, Splendoare Irefutabilă şi Academiciancă Doctoră Ingineră PLUS Găină Devotată, care vrea ea să scoale turismul din abstinenţă; mi se bârlăre de Ouşor În Fibrilaţii, care mânăreşte el microfoane; mi se flambează de toate bolile pariziene care se cred buricu' cârciumii cu un neuron în plus; sunt sătul de oligofrenii manelizaţi care bântuie cu drag şi spor prin coteţul naţional...
Sunt atutist complet. Nu mai aud nimic, nu mai văd nimic, mă droghez cu nepăsare în colţişorulul meu de fericire. Nu mai sunt uluit, nu mai sunt uimit; am obosit să mă indignez, mi-e scârbă să mi se ridice scârba în slava cerului, mi-e silă să-mi mai fie silă. Mă antrenez pentru pacea eternă şi fac pe mortu-n păpuşoi. Nu e negativism, nu e pesimism, nu e decrepitudine (e ciudat cum mă impresionează vorbele unor prieteni, dar rămân rece la acţiunile Mirificului) de nici o culoare, nu e dezamăgire, nu e furie, nu e moral subpământean. Pur şi simplu sunt sigilat în cămăruţa mea, sunt ferecat în lumea mea, sunt închistat în vâltoarea propriilor mele fantasme şi nu mă mai interesează nimic altceva. Sunt rupt de realitate, sunt separat de toate împuţiciunile care băltesc pe faţa minunatei noastre ţărişoare, sunt retras complet din latrina asta existenţială.
Şi e aşa de amuzant House...imi stric eu ochii, dar la ce dracu' îmi mai trebuie aşa ceva?? Ca să trăiesc bine, în stil băsist?? La ce dracu îmi mai trebuie asta??

Aşa ce mă calmează imaginile cu samurai...şi e aşa de amuzant House....









....şi aş putea continui aşa pân' la vară (când mă ia, mă ţime, nu se joacă), dar aţi prins ideea!

luni, 12 aprilie 2010

Curiozitatea a omorât pisica


"- Hristos a înviat!
- Adevărat a înviat!
- Ce mai faceţi?
- Uite bine...Mergem şi noi să vedem mortu' ăla care s-a spânzurat."
Cam aşa se poate reda conversaţia dintre o vecină şi un grup de cucernice credincioase care galopau spre cimitirul parohiei de care aparţin.

Aş fi putut să comentez, să mă întreb disperat:
Băi, eşti Boc cu creierii?? Ce dr...Dumnezeu (că e cu cele sfinte în perioada asta) să vezi la un mort, fie el şi spânzurat?? De fapt, ce pisicii mei să vezi la un răposat (normal), că doar nu l-a băgat în coşciug cu funia atârnată de gât?? Şi nici nu rulează în buclă un dvd cu reconstituirea scenei pe LCD-ul plin de ştaif ce şade încastrat fix în peretele de lângă altarul capelei (să nu uităm, e câh să se bage sinucigaşii în biserică)...aşa că de ce atâta curiozitate?

La fel cum nu pricep de ce în timpul oficierii unei slujbe, dacă se întâmplă să intre cineva pe uşa sfântă, tot poporul credincios se întoarce să vadă despre cine este vorba. Sau dacă începe să orăcăie vreun copil, mintenaş se şi belesc zeci de felinare în acea directie! Băi fraţillor, nu aveţi ŞI ALTĂ TREABĂ?? Parcă era cu rugăciunea spăşită la Marele Conducător, să ne miluiască şi pe noi cu ceva succesuri şi măcar nişte firimituri de vânzări anterioare! Cum vine asta?? "Mulţumesc Doamne, te rog să-mi dai...moment, că intră unul pe uşă!...deci, unde rămăsesem? A, da! Te rog să-mi dai... Completează şi Tu pe linia punctată, că d-aia eşti A Toate Ştiutor!". Aşa??? Deci cum? Mai ales că ce vreţi să vedeţi?? Unu care deschide o uşă, copil ca toţi copiii. Tace ăla din gură dacă vă benoclaţi disperaţi la el?? Sau...vă miluieşte Dumnezeu mai fără număr dacă vă chiorâţi aiurea la cum e îmbrăcat cutărică??
Ori sunt eu cu creierii praştie, ori...pe cuvânt dacă mai ştiu ce să cred!

Aş fi putut să zic toate acestea, să mă dau de ceasul morţii încercînd să dezleg aceste taine ale umanităţii. Dar nu o fac...ce rost ar avea??
În definitiv, curiozitatea a omorât pisica.