Ieri a fost 1 Iunie... La mulţi ani, de ziua noastră, a copiilor!
Fie ca toate să fie! - dar nu oricum, ci numai aşa cum ne dorim. Şi fie ca bucuria să ne umple viaţa, să trăim, să înflorim, fără să îmbătrânim! Mulţi ani trăiască, cine să trăiască, laaaa muuulţi aaaaani!
În altă ordine de idei, ştim cu toţii că lucrurile bune vin în grupuri de câte trei - şi de aceea, astăzi voiam să vorbim, din nou, despre Eurovision. Am luat şi locul 3, deci... treiul are o însemnătate aparte pentru noi...e ca o poezie, totul rimează! "Strânge-mă de gât, strânge-mă de gât, choke me şi love me"!
Glumesc.
Dar nu de tot. Muahahahaha!!!!.... pentru că, într-adevăr, ecourile scandalurilor de la Eurovision nu sunt stinse complet. Şi aşa se face că zilele trecute am dat peste nişte certuri între influenceri, pe seama acestui subiect - care m-au înveselit, de ce să mint? Mai ales că mă amuză păruiala declarativă pornită din tot felul de tâmpenii.
Dar, să vă spun despre ce era vorba...
Maltezii şi-au pus în gând să facă lobby pentru melodia lor şi au venit la influencerii noştri, ca să îi plătească pentru reclamă: "Băi frăţiuerilor, nu vreţi nişte bani? Ziceţi ceva de bine de melodia noastră, trăi-v-ar familia... ca să vă influenţaţi influenţabilii să voteze şi mâna lor cu noi. C-apoi se ştie că nu vă puteţi vota propria melodie - deci, care-i baiul"?
Iar ei ei au zis: "Da cum să nu! Păi să nu fim noi pe bogăţeală, lux şi opulenţă? Să vină banii, să vină banii, să vină banii la băeatu'... "
Şi uite aşa, a apărut o ditamai inflaţie de clipuri cu laude la adresa melodiei Maltei, prin toate cotloanele internetului. Am dat şi eu peste aşa ceva şi am râs cu sighuţuri! Era una, nenică, de te închinai cu toate mâinile! Zicea că iar s-a îndrăgostit - dar nu de un om, ci de o voce. O voce care o răscoleşte şi îi trezeşte simţăminte. Dar mai presus de asta, îi aminteşte despre o vară şi un aeroport, o poveste de dragoste între avioane, apusuri de soare şi câini. Deci, votaţi Malta!
APLAUZE!!!
Şi-apoi, să te ţii dibeituri - de la englezescul "debate" - "a dezbate".
... că hâr, că mâr, că ăia nu-s patrioţi, că sunt plătiţi ca să influenţeze oamenii, că-s cringi (în engleză, "cringe" înseamnă "penibil") şi haoleo, cum să îi lauzi pe alţii, fără să spui nimic despre hitul nostru răvăşitor? "Strânge-mă de gât, strânge-mă de gât"!
Nepratrioţilor care sunteţi! HUOOOOO!!!!
... Pentru că, da: în lauda ei monetizată din gros, stimabila influensăriţa a uitat să îndemne românii plecaţi hai-hui prin cotloanele planetei, să fie de partea bună a istoriei şi să voteze cu piesa noastră.
Delir şi cringiuială, ce vă zisei? Disrespect total faţă de valorile acestui country pe care we love cu lăcrămi de emoţie şi muci de plâns. Isn't it?
Aaaa...vă rog să-mi scuzaţi limbajul, dar în faţa seriozităţii acestui subiect, nu m-am putut abţine să nu vorbesc în tendinţe. Choke me şi strânge-mă de gât! Aplauze!
No, acum e râsu'-plânsu...
Pe de o parte, pe mine nu mă interesează influensăreala. Însă, dacă aş fi fost nevoit să laud vreo melodie şi eram obligat-forţat să îndemn ca voturile să meargă într-o direcţie sau alta, promovam piesa Ciprului, nu pe a nostră. Noi ne-am dus la Eurovision în bătaie de joc şi cu inima cât un purice, ca nu cumva să nu ne descalifice ăia, că încălcăm normele bunelor moravuri. Iar faptul că am şi ajuns pe podium cu abominaţia aia sado-masochistă, spune multe despre lumea în care trăim. Dar nu mai contează, fuse şi se duse. Water under the pod, cum ar spune americanii.
Pe de altă parte... nu îmi stă în caracter să îndemn pe cineva să facă ceva...şi ştiţi de ce? Respect alegerea omului şi nu cred că trebuie să îi influenţez eu propria opinie...care, da: poate mă amuză, poate mă enervează, ploate nu-mi place...dar aia e. Cum eu am libertatea de a alege, altcineva de ce să nu se bucure de acest drept?
Şi apoi, mai este un amănunt: chiar vreţi să îmi spuneţi că oamenii sunt oi docile, care aşteaptă să li se indice o direcţie, pentru a şti încotro să o apuce?
De fapt, m-am răzgândit: hai să nu răspundem la această întrebare.
Dar situaţia e amuzantă:
Parcă şi văd românul de peste hotare, cum stă lipit de televizor şi respiră pe ritmul melodiilor de la Eurovision, dar când să voteze, îşi zice: "Băi, ce-mi place melodia Chinei (ştiu că nu participă, dar las' aşa)! O votez cu 5 mâini, de-i sar capacele! DAR STAI!!! Duduia influensăreasă din România m-a povăţuit să aplaud Strânge-mă de gât! Păi şi nu iau lumină de la ea? Aş fi vrut să fac altfel, dar na...acum nu mai pot, că m-a influenţat complet"!
Sau alt român de peste hotare, care stă lipit de televizor şi respiră pe ritmul melodiilor de la Eurovision, dar când să voteze, îşi zice:"Să mă bată mama, că habar nu am ce mi-a plăcut! Mai pierd nişte euroi să votez aiurea? Dă-i în pustiu, ducă-se pe apa Tigrului şi a Eufratului! DAR STAIII!!! Duduia influensăreasă din România m-a povăţuit să aplaud Strânge-mă de gât! Păi şi nu iau lumină de la ea? Sfinte Sfere Ancestrale, pupa-v-aş tălpile, cum mi-aţi trimis lumina înţelepciunii şi m-aţi călăuzit pe calea cea dreaptă! Acum ştiu ce să fac! Strânge-mă de gât chiar merită euroii mei! N-am zece mâini, că o votam cu toate, până o epuizam! Choke me şi strânge-mă de gât! Aplauze!
Aşa? Sau cum stă treaba cu influencerii?
Întreb şi eu, ca să înţeleg motivul scandalului... Că eu nu-s aşa.
Ce-ar mai fi să casc gura la diverşi neica-nimeni cu un telefon, care învaţă în stânga şi în dreapta ce să ne placă şi ce să nu ne placă? Iar asta nu e o problemă... repet. Fiecare are libertatea de a face orice îşi doreşte. Pe mine mă interesează, însă, de ce aşteptăm ca altcineva să ne spună ce să ne placă şi ce să nu ne placă?
Şi este evident că asta aşteptăm... altfel nu s-ar fi înfiinţat meseria de influencer şi nici nu ar mai fi avut atâtea tone de urmăritori. Ar fi fost precum cineva care îşi deschide firmă de curierat cu porumbei voiajori, în era mesajelor instantanee: dacă vrei, poţi avea o asemenea firmă. Dar vei avea succes? Desigur că nu!
Şi totuşi, influencerii au succes. De ce?
Oare îi recomandă vocea şi talentul lor? Desigur că nu...mulţi nici nu au terminat liceul - sau au trecut prin el ca gâsca prin apă. Deci nu cred că beculesc de înţelepciune...
Aşadar, care este răspunsul?'
Abia de aici mi se pare discuţia importantă - mai ales că fuse Ziua Copilului şi am sărbătorit copilăria - care, da: are nevoie de influenceri şi de modele... pentru că este şi normal: când ai trăit ani câţi să-i numeri pe degetele unei mâini, maximum două, cum ştii să te descurci printre meandrele concretului din viaţa de zi cu zi? În principiu, te uiţi la adulţi: părinţi, fraţi, familie, prieteni - care sunt influenceri pentru tine.
Dar când ai trecut de 18 ani şi se presupune că poţi gândi cu mintea din dotare, de ce mai aştepţi să şi se spună ce să faci şi cum să gândeşti, ce e bine, ce trebuie să îţi placă şi cum trebuie să trăieşti?
Ca adulţi, oare am depăşit copilăria, dacă avem nevoie de un necunoscut de pe internet ca să ne spună ce alegeri trebuie să facem în viaţă?
Haideţi, mai bine, să ne veselim şi un cântec vesel să cântăm... că afară plouă şi e păcat să ne muncim viaţa cu asemenea probleme.
Bem şi-un vinişor? Mi-am refăcut stocul de Lacrima lui Ovidiu şi plâng paharele, dacă stau goale prea mult timp!!
Să fie veselie, atmosferă!!!
[Nightwish - Ever Dream]
