...sau despre normalitate şi implicaţiile ei
La mulţi ani Sânzienelor şi Iilor! Să ne trăiască sănătoase şi frumoase, tinere şi bucuroase!
La mulţi ani Sânzienelor şi Iilor! Să ne trăiască sănătoase şi frumoase, tinere şi bucuroase!
Vreţi să râdem?
Hai măi, că-i ditamai ziua de sărbătoare...plus că au apărut şi noile perle de la Evaluarea Naţională! Nu e păcat să nu ne distrăm gen niţel. Cu atâta material de băşcălie la dispoziţie, e un adevărat sacrilegiu să mai stăm îmbufnaţi - gen. Ia, luaţi o pauză gen de câteva mine şi atenţia la mine - gen:
[Perle la Evaluarea Naţională - Ştirile Pro TV]
....pentru că, da! Doamnelor şi domnilor, "Traian Vuia a proiectat un automobil gen de zburat", după ce a venit din Franţa, de la cerşit. Ce să-i faci, dom'le, arta cere sacrificii! Dacă era "lipit, lipit", de unde bani?
Hahahahaha!Habar nu aveam că "de zburat" e un gen de sine stătător! Deşi...omul cât trăieşte, învaţă! Hahahahaha!!!
Şi totuşi...Râdem, noi, râdem; dar purceaua-i moartă în coteţ, cu fundu-n uşă! Grav, foarte grav...cum zice şi comentatorul: "Asemenea interpretări sunt dovezi că avem un sistem de educaţie ce nu reuşeşte, în nouă ani, să dea unui copil măcar control asupra limbii materne".
Normal că nu copilul e de vină, gen că-l doare la patină de orice înseamnă cultura generală gen. Nu, nuuuu...pulbere e doar sistemul de învăţământ - care a scos numai tâmpiţi până acum, iar ăia care au fost mai răsăriţi oleacă au avut şcoala vieţii la activ; nu au stat ei să-şi tocească coatele pe băncile şcolilor. Oricum, cert e că seminţele tot acelaşi gust are, deci de ce să ne mai stresăm?
Personal, nu cred că se îngrijorează cineva, cu adevărat, de soarta şcolilor. Ce vedem noi din când în când pe la ştiri sunt doar vorbe de vorbit discuţii, un teatru ieftin care să dea bine la public. C-apoi, până la urmă, ce ne trebuie pentru a fi fericiţi? Pâine şi circ, vorba unui poet latin. Iar viaţa noastră e simplă: pâine nu avem , că ne-a mâncat-o Dragnea (HUUUUOOOO CIUMA ROŞIE), cât despre circ...uite-l colea! E plină planeta!
NOROC că eu ştiu cum să depăşim această stare de degradare fundamentală în care ne bălăcim de trei decenii...iar soluţia este să reformăm din temelii sistemul de învăţământ, prin predarea educaţiei sexuale în universităţi, licee, şcoli, grădiniţe, creşe şi maternităţi! Da, asta trebuie făcut! Abia după ce copii îşi vor analiza cu maximă atenţie identitatea sexuală şi nu vor mai avea mamă şi tată, ci părinte 1 şi părinte 2, sistemul de învăţământ va reuşi să le ofere control asupra limbii materne şi nu vor mai vorbi în americănisme stricate.
Altfel... chiar că mă-nervez! Cum poţi să obligi un elev să-ţi înveţe faptele de vitejie ale lui Traian Vuia, când nu i-ai explicat, mai întâi, de ce e normal să fii homosexual sau alte deviaţii din astea, perfect normale?? E strigător la cer aşa ceva! Poporul a votat pentru iubire în toate ipostazele ei şi a cerut răspicat, să fie în rând cu lumea bună! Educaţia sexuală este salvarea noastră şi PUNCT!
Mda.
Aşa o fi, cine sunt eu să mă pun contra dorinţei poporului? Doar că nu e şi salvarea mea. Dacă e să mă întrebaţi pe mine, până pe la clasa a şaptea (când oricum se predă la şcoală), nu avem nevoie de nici o educaţie sexuală instituţionalizată - pentru că ceea ce este nevoie te poate învăţa părintele acasă, pentru că este datoria lui. Dacă eşti părinte şi nu eşti în stare să îţi înveţi copilul că trebuie spălate şi zonele pe care nu le vede soarele, că de la un moment dat corpul începe să se maturizeze şi se întâmplă aia şi aia, sau că trebuie să fie înţelegător cu cei din jur, e tragic - şi, poate, din cauza acestei iresponsabilităţi au prins avânt doctrinele paralele de educare a celor mici
În rest, mă întreb ce complicăţenii de teorii în materie de sex trebuie să ştie un copil de câţiva ani, încât trebuie creată o disciplină specială pentru asta? Diviziunile genului porno, ca în Anglia? Autosatisfacere şi descoperirea propriului corp? Bine mă...tu te chinui să-l dezveţi de pampers şi el îţi arată cum îi creşte nivelul de trai când bagă mâna în chiloţei, apoi îţi explică ce e porno hard-core. Suntem bine cu capul? Ce-i prostia asta?
Apropo de barză...Sustinătorii progresismului se amuza de faptul că pe români îi aduce barza, nu se nasc ca toţi copiii. Prin urmare, vai ce proşti suntem şi uite de ce avem nevoie de educaţie sexuală. Chiar, DE CE??
Poveştile de Fraţii Grimm sunt sângeroase...şi totuşi ele au fost concepute ca nişte metafore care să prezinte copiilor de acum câteva sute de ani pericolele lumii în care vor trăi. Facem un salt în timp şi vedem că şi viaţa noastră de acum este plină de metafore...de la Barză, care semnifică naşterea şi până la Moş Crăciun, simbolul bucuriei de a primi şi a dărui. Aşa şi? De ce e rău să crezi în ele - cel puţin în primii azi de viaţă? De ce trebuie să îi explici unui copil de patru ani cum intră dânsa-ntr-nsa? Chiar nu se poate juca liniştit şi fără a avea această informaţie care, pe moment, nu îi este de nici un folos?
Capitolul cu identitatea de gen e şi mai bizar. Teoretic, lucrurile sunt simple: ai cocoşel, eşti băieţel; ai păsărică, eşti fetiţă. DAR NU, societatea modernă trebuie să complice lucrurile...pentru că, de curând a mai apărut şi o nouă culoare în curcubeul diversităţii: non-binarii - adică persoanele care, indiferent de genul pe care îl au din născare, se simt neutre. Nu-s nici bărbaţi, nici femei.
Deşi, iar vin cu o întrebare: cum ar trebui să se simtă un bărbat în corp de bărbat? Dar o femeie în corp de femeie? Sau o femeie în corp de bărbat? Ca să spui că nu eşti x, nu trebuie, mai întâi, să ştii cum este x? Sincer, eu sunt mai prostănac şi nu am găsit răspunsul acestor întrebări...dar non-binarii ştiu, pentru că delimitează de variantele naturale disponibile. Şi mă gândesc că aleg în cunoştinţă de cauză, nu dintr-un capriciu... ceea ce este foarte tare!
Şi totuşi...e bine?
Deşi, iar vin cu o întrebare: cum ar trebui să se simtă un bărbat în corp de bărbat? Dar o femeie în corp de femeie? Sau o femeie în corp de bărbat? Ca să spui că nu eşti x, nu trebuie, mai întâi, să ştii cum este x? Sincer, eu sunt mai prostănac şi nu am găsit răspunsul acestor întrebări...dar non-binarii ştiu, pentru că delimitează de variantele naturale disponibile. Şi mă gândesc că aleg în cunoştinţă de cauză, nu dintr-un capriciu... ceea ce este foarte tare!
Şi totuşi...e bine?
Dacă îţi iei o maşină şi când vrei să o porneşti, se deschid uşile...este normal?? Dacă vrei să dai drumul la muzică şi se pornesc ştergătoarele, este normal? Te bucuri, sau zici că e defectă şi o duci la service?
Dacă vrei să deschizi o pagină de Office la laptop şi, în schimb, începe să cânte muzica, e normal? Dacă apeşi iconul de browserul şi porneşte aplicaţia de editat fotografii, este normal? Te bucuri, sau dai o scanare de viruşi pentru că programele nu fac ce au fost proiectate să facă?
Păi şi atunci, dacă te naşti bărbat sau femeie, pentru că natura, în prostia ei, nu a inventat şi alte genuri, cum poţi să-ţi negi setările din fabrică şi să spui că eşti normal? În logica asta, şi CD-playerul poate vrea să fie ştergător! Sau Office-ul tânjeşte după viaţa de Winamp. De ce să-i anulezi dorinţa - care poate că există acolo, printre impulsurile de curent care îi dă viaţă?
Şi mai ales, cum se numeşte realitatea în care lucrurile nu mai sunt ce par a fi? Omul trăieşte bazându-se pe experienţă: vede un scaun şi ştie că se poate aşeza pe el, pentru că s-a aşezat şi acum o oră. Niciodată nu-şi pune problema că se aşează pe scaun şi se trezeşte storcoseşte roţiile, pentru că ăla era, de fapt, cărucior pentru cumpărături. Omul relaţionează cu cei din jur bazându-se pe experienţă...dacă vede o femeie cu copilul de mână nu o cheamă să-i scoată măgarul din puţ, că-i pompier.
În orice sistem dinamic, apariţia deviaţiilor este normală, dar deviaţiile în sine, nu sunt normale. Realitatea, normalitatea este şi trebuie să fie una singură, dacă nu ne dorim haos..
Ne naştem bărbaţi sau femei şi nimic din ce avem nu ne-a fost dat degeaba, sau doar pentru plăcerea proprie...totul are cu un scop precis şi bine determinat. De exemplu, din punctul de vedere al teoriei evoluţioniste (pentru că nu are rost să discut în termeni de spiritualitate asemenea subiecte), scopul unei specii este reproducerea, iar dragostea este, de fapt, o descărcare chimică ce va garanta acest lucru. Aşa zice ştiinţa, ce să-i fac eu?
Deci antropologii s-au întrebat care este motivul pentru care femeile trăiesc chiar şi după menopauză, în condiţiile în care majoritatea animalelor se reproduc până mor - motiv pentru care a fost elaborată teoria bunicilor. Aceasta spune că odată ce femeia nu mai este activă sexual, ea îşi dedică resursele pentru creşterea nepoţilor şi devine un fel de protector pentru continuitatea speciei.
No, unde se încadrează gay-ala sau non-binăreala aici? Sau, poate, transgendăreala? Care este scopul lor evolutiv? Dacă nici măcar noi nu am inventat transfer de date prin conectori USB tată-tată, şi ne trebuie un cablu cu moţ care să intre într-o gaură, pentru a se realiza legătura, de ce ar fi normală o asemenea practici, din punct de vedere natural?
Şi dacă asta este o aberaţie, de ce trebuie studiată în şcoală, ca fiind o normalitate născută din iubire?
Amuzant este că şi dacă suntem atenţi la felul cum se defineşte LGBT-ul plus, tot dă cu virgulă ceva...pentru că ei spun despre ceilalţi că sunt "straight", adică "drepţi, normali", iar despre ei că sunt "queer" - "ciudaţi, stranii". Păi şi cum sunt normali, dacă singuri se definesc ca fiind ciudaţi? Normalitatea e stranie doar în Zona Crepusculară, nu în viaţa de zi cu zi...
Una peste alta, cred că fiecare are dreptul şi libertatea de a-şi alege felul în care vrea să trăiască. Că se naşte într-un anume fel, că se schimbă pe parcurs...irelevant. Cert este că oricine are dreptul de a fi cum doreşte. Dar de aici şi până la a impune propriul stil de valori ca fiind normalitate, e altceva. Nu aşa s-a ajuns la masacrul din Noaptea Hughenoţilor, când catolicii i-au căsăpit pe protestanţi, pentru că erau diferiţi? Nu aşa s-au declanşat cruciadele? Nu aşa s-a întâmplat Holocaustul?
Păi şi atunci, de unde a răsărit tot prozelitismul ăsta agresiv pentru tot felul de preferinţe intime, care mai de care mai elucubrante şi care te etichetează?
Şi dacă luăm ca normalitate orice stil de viaţă LGBT plus (pentru că membrii ei nu mai au iniţiale să se adauge la curcubeu şi intră cu toţii cub cupola plusului), zoofilia de ce nu e normală? De ce nu se fac parade pentru a scoate în evidenţa frumuseţea clipelor fierbinţi alături de o oaie, sau de-o găină?
Iar pe pedofili cum îi lăsăm? Ei, oare, nu au drepturi? Dacă un copil are maturitatea necesară pentru a-şi alege genul, oare nu are şi maturitatea necesară pentru a-şi da consimţământul în legătură cu relaţiile intime? Nu intră şi asta tot la capitolul de descoperire a corpului?
Şi mai ales, cânsd o să văd şi eu un banner şi cu alţi oameni mândri de ceea ce sunt, care să se prezinte sincer, în stilul workshopurilor ongiste: "Salut. Sunt Gicuţu şi sunt zoofil". #yesforlove. "Salut. Sunt Casanova şi sunt amant". #yesforlove. "Bună, sunt Tanti Vica şi sunt de toate, în funcţie de ce-mi oferă viaţa". #yesforlove
Da...Constat că-s tălâmb rău de întreb asemenea evidenţe; aşa că voi încheia tot cu nişte întrebări, menite să mă înţelepţească: dacă mă uit în oglindă şi mă cred Regele Soare, apoi încep să împart porunci în stânga şi în dreapta şi cer ca lumea să mi se adreseze cu Maiestatea Sa, sunt normal? Dacă mă uit în oglindă şi cred despre mine că sunt un câine, deci mă simt dator să latru de câte ori îmi intră cineva străin în curte, sunt normal?
Dar dacă mă uit în oglindă şi cred despre mine că nu sunt bărbat, dar nici femeie nu par a fi, prin urmare e clar că sunt altceva... intru tot în sfera normalităţii? Nu de alta...dar non-binar chiar nu mă simt; mai repede-s reptilian, că nu-mi priesc deloc condiţiile de trai ale acestei planete. Clima noastră, cel puţin, e clar că mă deranjează!
Deci, sunt normal-normal, normal dinr-o altă normaliate, sau pot să-mi fac liniştit bagajul şi o o iau pe câmpii, ca să nu ajung cu băieţii veseli?
...şi cu acest gând de bine, propun să revenim la petrecerea iniţială, că e zi de mare sărbătoare:
[Diana Stoica - Muzica răsună]
