Iluzii optice

Pe 21 mai 2011 ora 6 a.m. (între timp am aflat cu siguranţă că Apocalipsa e şi ea matinală; dacă tot vrei să te apuci de ceva, te scoli de dimineaţă, nene, nu dormi în front cu ea la soare până la prânz) a Americii (22 mai 2011 în jur de 4 a.m., la noi) trebuia să sosească Sfârşitul. O garantează Biblia şi un panou cu un nene care se ouă-n asfinţit.
Trebuia...că iar ne-a tras ţeapă.

Băi, sunt 2 posibilităţi: ori a venit, iar eu mă uitam pe alt program sau şi mai grav, dormeam (nu ar fi prima dată...întotdeauna pierd cele mai tari faze); ori nu a venit. Am căutat-o; am verificat cu atenţie şi pe sub preş, că poate o fi fost timidă şi s-a ascuns...dar nu, nu a venit. Acesta e adevărul gol-goluţ. Adevărul porno, nefardat, nefrezat, netunat.

Oricum sunt împăcat cu sinele meu liric, pentru că am aşteptat-o. Serios. Deci am fost Pita lu' Dumnezeu în extaz lăuntric, am făcut tot ce era omeneşte posibil ca să mă pregătesc şi să nu mă fac de râs în faţa ei: m-am spălat, m-am parfumat, mi-am scos alura de Brad Pitt din dulap...i-am cumpărat chiar şi o cutie de bomboane! Numa' dacă băga capul niţel pe uşă, că o şi invitam la masă să i-o pun - o găină cu borcanu-n cur, să ne ospătăm şi noi aşa, de final; o îmbiam cu băuturi fine şi deserturi apetisante...aveam pregătite chiar şi ceva specialităţi dietetice, că poate ţine la siluetă şi nu vrea să se facă cât Palatul Culturii! Oricum o omeneam bine-ha, apoi îmi dezgoleam pieptul şi mă aruncam în faţa destinului crud cu vitejie şi erotism: "Take me, baby, i'm yours! Feed me, fuck me, never leave me!! Oh, yeah, spank my ass, bitch!!! OH....Ich come, du bist Vezuvius!!"

Putea să vină, că doar n-o...mâncam, chiar dacă sunt anti-talent la d-astea! Lucru slab, ce să-i faci???

Şi eu prost, am aşteptat cu sufletul (altuia, doar nu al meu!) la gură...Am numărat secundele până la ora fatidică ca la Revelion, cu paharul de şampanie în mână. Şi nu s-a întâmplat nimic! Nimic, NI-MIC, m-auzi?? I-am lăsat marjă de eroare (unde s-a mai văzut iepure mâncînd cucută, studenta nealergată şi femeie punctuală?), i-am acordat şi 3 sfertul de oră academic..adică no! O fi pierdut trenul, s-o fi blocat în trafic...d-astea, ca la noi. Orice e posibil.

Dacă eram la japonezi, da, nene! Era şi ea parolistă, fata! A zis la 6, păi la 6:00 era băţ în faţa mea! Da' la noi...am aşteptat degeaba. Ziua Judecăţii se amână până data viitoare.

Oricum, mai bine că n-a venit. Dacă venea, era ca o naştere înainte de termen, ca o...băi, am eu o comparaţie plastică în minte dar nu prea ştiu cum să o zic uşor mai cotită, că nu e frumos să i-o bagi omului în ochi chiar dacă are cunoştinţă de ea. AAAAAAAARRRRHHHHH, m-am inhibat!!! Deci e ca o...ca o... gândire precoce! N-are farmec, pentru că se termină înainte de a începe. Haidi băi şi...nimic! S-a supraîncălzit, mititica.
Păi să-mi bag calu-n pădure, Udrea la ce s-a mai născut pe planetă? A ajuns ea preşedinte??? NUUUUUUUUUUU....A ajuns EBA savant de renume mondial??? NUUUUUUUUUUUUUUUUU...Au găsit-o pe Elodia? NUUUUUUUUUUU....Poartă Obama chiloţi creaţi de Bote?? NUUUUUUU...măcar România, România, draga de ea, a văzut luminiţa de la capătul tunelului? NUUUUUUUU....
Şi atunci de ce să vină Judecata, când poate şi ea să stea la o bârfă ca fetele, ori să voteze prin telefon dacă Iri o omoară sau nu pe Moni. Adică...vrei tu să te destrăbălezi aşa pe planetă, să faci ca toate ielele şi să te iubească toţi în gură, sau preferi să caşti ochii la Pepe şi Moni, fleşcăită pe o canapea, dalbă şi castă în intimitatea propriului cămin?
Acuma hai să gândim logic...ce ai alege? (Nu răspunde! Nu răspunde!)

Mda...
N-a fost să fie nici de data asta.
Şi mai zici să gândeşti pozitiv...pentru ce? Ce rost are să te amăgeşti?? De ce să zici că o ai grasă şi lăptoasă, dacă nu se uită nici un taur la ea??

Mesagerie aniversară

La început a fost e-mailul; şi e-mailul era cu felicitarea, iar felicitarea era pe e-mail. Am continuat pe sms, iar acum recidivez pe blog. Tipic mie, ce să zic?

Iniţial mă gândeam să-ţi dau o simplă dedicaţie la începutul unui articol, pentru că nu stau foarte bine la partea orală...dar să vorbesc despre Băsescu după ce te-am urat pe tine este ca şi cum ar veni un dobitoc (eu) şi ar depune o baligă (ăăăă...Sfârşitul Lumii, desigur) pe un câmp de flori (tu).
Deci nu, aşa ceva nu se face...prin urmare postarea asta va fi doar a ta. Doar pentru tine.

Ţi-aş fi dorit "La mulţi ani" în germană, dar cunoştinţele mele de limbă şi stil în domeniu se rezumă doar la "Gututentag" şi alte câteva urări de bine din aria semantică înrudită. Ori asta nu se prea potriveşte cu ocazia de faţă, deci...pas. Nu simt nevoia apariţiei unui nou Fritz pe planetă şi plus de asta, cred că ţi-au ieşit creierii pe urechi de la atâta neamţă, că doar din septembrie numai asta auzi.
De fapt...nici nu te mai perii cu urări, pentru că: 1. ţi se urcă la cap, şi 2. mi-au plecat circumvoluţiunile în vacanţă şi encefalul mi s-a transformat în patinoar pentru muşte, în extrasezon.

Trecînd peste dorinţele indecente de genul "să-ntorci banii cu lopata" (care îmi repugnă total, de altfel), vreau doar să îţi mulţumesc foarte deosebit pentru anii în care m-ai suportat. (Bă, da ce-am îmbătrânit...parcă te ştiu din CuaternaaOLEU!!!! Stai măi liniştită, că tu nu te-ai schimbat :D:D:D).
Anyway: Lasă grijile deoparte, dormi şi tu oleacă şi baftă multă la referatul ăla de luni!

A, da! La mulţi ani, tu Ellie!

P.S.: Ar trebui să-ţi dau şi un cadou, nu? Nu am cont pe Facebook ca să-ţi trimit vaci virtuale pentru ferma pe care (puţin probabil) ţi-o creşti p-acolo, aşa că mai am o singură soluţie. Zisesem că încă nu s-a inventat fata care să (mai) merite flori de la mine, dar tu... ai mare noroc că te cunosc şi ştiu ce-ţi poate pielea.

Cum mi-am petrecut Sfârşitul Lumii

"Panouri publicitare prevestesc sfârşitul lumii, pe străzile din Timişoara"
http://www.antena3.ro/

Mda, cică iar se gată Pământul...pe 21 mai 2011 ora 6. Aşa spune nu ştiu ce păstor american (vreun omolog al lui Becali, probabil), că ştie el sigur şi a calculat cu precizie secunda în care planeta se va zgudui şi se va duce pe Calea Lactee de suflet. În acest sens s-au făcut posturi de radio care să te pregătească psihic pentru Marele Salt, s-au edidat cărţi, s-au compus melodii...mâine (nu poimâine, că atunci e deja e tarziu) te pomeneşti că apar şi facultăţi de profil, sau ceva...adică norodul chiar se preocupă!
Totuşi, nu am înţeles bine care 6: a.m sau p.m.? Şi apoi, după care orar? Ora Americii presupun, că nu are nici o logică să stai în State cu telefonu-n mână fixat pe opţiunea "ora pe glob", ca să-ţi calculezi moartea după timpul probabil din Tanzania.
Băi, da' să-mi trag palme-n cap şi şuturi în cur (pentru stimularea neuronilor, că uneori se cam lenevesc)...eu tot mai am o problemă! Am înţeles că e ora 6 (a.m. sau p.m.) a Americii, dar care Americă? Aia din stânga, sau aia din dreapta? Sau poate aia de la intersecţia diagonalelor? Nu îmi dau seama... cică e ditai magaoaia de ţară şi prin urmare, are mai multe laturi temporale!

Nu râdeţi măi...că eu vreau să ştiu cu exactitate! Ce dracu...Vine Judecata şi nu mă găseşte acasă; păi treabă-i asta? Şi că nu m-o găsi, mai treacă-meargă, dar măcar să ştiu să-i las un bilet, să ştie hapsâna unde să dea de mine! "Dacă nu-s la carne, caută-mă la ouă"...sau mă rog, ceva de gen, depinde acum pe unde-oi fi.
Ideea e că e foarte posibil să fac piaţa, pentru că vreau să mă pregătesc cu toate cele cuvenite! Apă plată cu lămâie (ca să-mi păstrez aerodinamicitatea şi să dau bine la pozele de recunoaştere), ceva de citit în pauzele pentru reclame...Urăsc să ronţăi popcoarne d-alea în timpul filmului, dar acum, fiind o ocazie specială, mă voi blinda cu câteva baxuri de floricele cu uuuunt (măi, nu mai râde, că eu sunt seios!). Şi...hey, voi d-acolo! Care aveţi o cameră de luat filmări, trăi-v-ar strămoşii, că vreau să-mi înregistrez momentul!!! Vreau să capturez extorsiunea pentru posteritate! AAAAAA.....AAAAA......UUUUHHHHH..., iar eu click! poză şi înregistrare video...
Deci beton-armat, frate! Când oi fi eu mai apatic şi mai fără chef de viaţă, bag caseta-n V.C.R. şi minteni încep să aplaud ca o fecioară în faţa..ow, prea plastică descrierea! O să mă bucur ca...ca un bebe când îşi vede zdrăngănica (e mai inocentă imaginea asta, nu?)

Dar ştiţi ce? Nu cred că vine; eu nu mă prea pretez la acţiunile de grup, aşa că ar trebuie să vină întâi pentru mine... ori sunt uşor frigid din fire şi nimeni nu are atâta răbdare până mă termin eu. Nici măcar Marele Final nu ar face asta, pentru că tâmpeşte până-i dau eu de gust. Adică..."Hai, tăticule, ne mişcăm şi noi mai cu talent, că mai sunt şi alţii la rând!!"
Nu, sigur nu. Oricât de mişto ar fi, nu cred că vine nici măcar tata-mare (să mă strige şi pe mine "NEEEEEPOAAAAAATEEEEEEEEE!!!!!", ca în reclamă), d-apoi cogeamite sfârşit! Păi ce Apocalipsă mai e aia, dacă soseşte mai des decât iese Românica din Criză? (Una migratoare, băi înţelenitule la creer! Vine primăvara şi pleacă iarna, că n-are bani să-şi plătească întreţinerea pe un an întreg)
Plus că nu am mâncat mare când eram mic, prin urmare mi-a zburat păsărica cu noroc! Şi atunci, cum mai pot fi oare atât de blagoslovit încât să prind cel mai trendy eveniment de pe planetă??? Nici măcar nu alerg prea repede...sincer să spun.

Uf!! Argumente pro şi contra...
Nu ştiu fraţilor, dar hotărâţi-vă-ţi mai repede cu precizecile astea, că v-am zis că am planuri mari!