Preludiu pentru "Finding Mrs. Right"
Cei ce au urechi de auzit - să audă:
Cei ce au urechi de auzit - să audă:
"Dacă vrei să deschizi mintea altora, întâi trebuie ca propria ta minte să fie deschisă"
"Hello, I'm back! Missed me?"
De fapt nici nu am plecat...pentru o perioadă am schimbat tactica de postare. Mi s-a spus că vorbesc mult prea mult şi numa ce-mi zic? "Sunt în stare să lansez idei şi fără să scriu o căruţă de litere? Ia hai să vedem..."
Şi am văzut. Nu ştiu ce a ieşit, cum s-a văzut din exterior, dar din interior mi-am demonstrat că pot. Mi se rupe cine şi ce a înţeles. Da' acuma gata...a-nţărcat bălaia! Şi-aşa îs nevorbit...m-am tâmpit să mă pedepsesc singur?
Frate, cine are răbdare să citească TOT ce scriu, o face. Cine nu, iuhuuuuuuuuu...e o lume atât de largă! Du-te şi aleargă în cerc pân' te plictiseşti! Eu voi scrie...mult, puţin, cât îmi vine în gâtu' mâinii! Şi dacă vreau să vorbesc, vorbesc pentru că am lucruri de spus. Îmi vine, asta e; îi dau drumu', nu mă mai abţin. Nu-s masochist să prelungesc chinul, să strâng din dinţi şi să rabd, chiar dacă ştiu că un anumit grad de durere sporeşte plăcerea - serios, am băgat intensiv nişte Kama Sutra şi fondul meu de cunoştinţe teoretice a suferit o upgradare masivă. Curăţenia de primavară, la dracu!! Se pune că-s în tendinţe??
No, acu' la practică e mai greu. Doritoare, ceva?
Aoleu, am uitat că-s tot singur! "Singur, atât de singur...simt dureri pe care nu mai pot să le-ndur" - vorba Talismanului de serviciu. Atâta că n-a nimerit persoana potrivită; nu ştiu pe unde le era mintea când au compus melodia, da' pe mine nu m-au luat în considerare. Durere? Hai, mă leşi? Eu fac scufundări zilnice în durere; înot în stil fluture cu reacţie, bat recordul olimpic la suta de metri bazin cu garduri. Păi mie mi se spunea "Junghi" când eram mai mic ("Junghi, iar ai venit p-aci?"); când văd durere o mestec şi-o scuip, de zici că-s Mărgelatu cu seminţele.
Uof, uof, măi, măi...şi cineva chiar mă întrebase de curând: "Auzi, ţie de ce ţi-e frică în viaţă?". "Mie??" - am întrebat candid. Adevărul e că mi-e teamă fix de singurătate. Atâta că, în papucii calului! Mă nasc singur, mor singur, mai contează ce e între?? Nu pot avea o existenţă dominată de angoase...teama este ucigaşul minţii. Singura cale de a o înfrânge este de a o înfrunta. Straight in the face, like a man.
Bă!! Cine-i acolo? Sunt eu - Singuratatea. Ia vino tăicuţă-ncoa, la o bere cu efect întârziat!
Bă!! Cine-i acolo? Sunt eu - Singuratatea. Ia vino tăicuţă-ncoa, la o bere cu efect întârziat!
O singurătate - două singurătăţi. Genul: feminin. Mişto! Te pun capră şi încercăm nişte împreunări din Carte! De nu ţi-o plăcea...să-mi zici mie "cuţu!"
Clar, aşa fac! M-am săturat de încercări şi tatonări. M-am săturat de toane şi mofturi. Da' stai niteluş, ce, eu nu pot avea nazuri? Păi ce dracu' o dăm atâta după deget?? De ce trebuie să mă comport mereu ca un paria ce se luptă să fie acceptat de societate? De ce trebuie să înghit mereu şi pe nemestecate orice capriciu? M-am săturat! Enough is enough! Sunt sătul să fiu socotit necorespunzător şi să mă chinui să mă îmbunătăţesc, doar pentru a fi respins că nu mi-a stat freaza cum se aşteptau cu toţii. Mă simt ca un Ferarri care e lăudat şi privit cu jind, dar care stă mereu în parcare, deşi se închiriază toate rablele din jurul meu. Ştiţi ce? Sunt sătul de complimente şi refuzuri! "DA, DA!! Dar totuşi nu...". Fă-mi un hatâr şi nu mă mai lăuda din gură; înjură-mă din suflet dacă ai vână-n tine...dacă nu, du-te-n mă-ta! Sunt autobot şi mă conduc singur! Sunt Lightning Mcqueen; să vedeţi ce ocheane mi-am tras în parbriz...n-am nevoie de şofer!
"Eşti fericit că am sunat?" Da, îmi pare bine...dar lumea se sună de peste 100 de ani! Nu sunt singurul de pe planetă care primeşte un telefon, la dracu! Nu te mai purta de parcă mi-ai făcut un favor...Stop doing me favors, damn it! Nimeni nu pricepe ce vreau, sunteţi prea chiori să vă daţi seama. O urlu în gura mare de pe primăria oraşului, dar tot nu ştiţi! Nu vă mai purtaţi de parcă aş fi eu de vină! Este o vorbă..."când mai mulţi îţi spun că eşti beat, te duci de te culci"; nu, nu, nu...voi sunteţi beţi, iar eu sunt cel treaz! S-a mai întâmplat şi altădată, am experienţă în situaţii de gen: când mai ieşeam cu colegii la câte-o terasă prin facultate, la întoarcere târam de ei spre casă, că eram singurul care se mai putea ţine pe picioare!!
Nu cerşesc nimic, la nimeni. Nu-s slugă, am dreptul la o alegere. Pot lupta! Ştiu să lupt! Am dovedit asta, chiar dacă nu am concurat niciodată pentru Mr. Universe. Am avut o perioadă când eram ţintuit la pat, cablat la 2 perfuzii deodată şi mâncam cu paiul; ridicam capul de pe pernă şi în secunda următoare vomitam până mă înverzeam. Acum, după 1 oră de abdomene şi flotări nu-mi creşte pulsul mai mult ca după o plimbare lejeră în parc. Odată, mi s-a spus că nu voi mai fi capabil să merg în veci. Acum alerg kilometrul în 7 minute. Nu-i puţin...dar să mor io, nici mult nu e. M-am luptat cu lumea, m-am luptat cu mine însumi şi am câştigat. Aşa că scutiţi-mă cu "nu ştii" şi "nu faci" şi "nu eşti" şi "nu dregi"...nu-s un aspirator, pe care te decizi dacă îl iei sau nu de pe raftul magazinului. Am dreptul şi pot să aleg.
Clar, aşa fac! M-am săturat de încercări şi tatonări. M-am săturat de toane şi mofturi. Da' stai niteluş, ce, eu nu pot avea nazuri? Păi ce dracu' o dăm atâta după deget?? De ce trebuie să mă comport mereu ca un paria ce se luptă să fie acceptat de societate? De ce trebuie să înghit mereu şi pe nemestecate orice capriciu? M-am săturat! Enough is enough! Sunt sătul să fiu socotit necorespunzător şi să mă chinui să mă îmbunătăţesc, doar pentru a fi respins că nu mi-a stat freaza cum se aşteptau cu toţii. Mă simt ca un Ferarri care e lăudat şi privit cu jind, dar care stă mereu în parcare, deşi se închiriază toate rablele din jurul meu. Ştiţi ce? Sunt sătul de complimente şi refuzuri! "DA, DA!! Dar totuşi nu...". Fă-mi un hatâr şi nu mă mai lăuda din gură; înjură-mă din suflet dacă ai vână-n tine...dacă nu, du-te-n mă-ta! Sunt autobot şi mă conduc singur! Sunt Lightning Mcqueen; să vedeţi ce ocheane mi-am tras în parbriz...n-am nevoie de şofer!
"Eşti fericit că am sunat?" Da, îmi pare bine...dar lumea se sună de peste 100 de ani! Nu sunt singurul de pe planetă care primeşte un telefon, la dracu! Nu te mai purta de parcă mi-ai făcut un favor...Stop doing me favors, damn it! Nimeni nu pricepe ce vreau, sunteţi prea chiori să vă daţi seama. O urlu în gura mare de pe primăria oraşului, dar tot nu ştiţi! Nu vă mai purtaţi de parcă aş fi eu de vină! Este o vorbă..."când mai mulţi îţi spun că eşti beat, te duci de te culci"; nu, nu, nu...voi sunteţi beţi, iar eu sunt cel treaz! S-a mai întâmplat şi altădată, am experienţă în situaţii de gen: când mai ieşeam cu colegii la câte-o terasă prin facultate, la întoarcere târam de ei spre casă, că eram singurul care se mai putea ţine pe picioare!!
Nu cerşesc nimic, la nimeni. Nu-s slugă, am dreptul la o alegere. Pot lupta! Ştiu să lupt! Am dovedit asta, chiar dacă nu am concurat niciodată pentru Mr. Universe. Am avut o perioadă când eram ţintuit la pat, cablat la 2 perfuzii deodată şi mâncam cu paiul; ridicam capul de pe pernă şi în secunda următoare vomitam până mă înverzeam. Acum, după 1 oră de abdomene şi flotări nu-mi creşte pulsul mai mult ca după o plimbare lejeră în parc. Odată, mi s-a spus că nu voi mai fi capabil să merg în veci. Acum alerg kilometrul în 7 minute. Nu-i puţin...dar să mor io, nici mult nu e. M-am luptat cu lumea, m-am luptat cu mine însumi şi am câştigat. Aşa că scutiţi-mă cu "nu ştii" şi "nu faci" şi "nu eşti" şi "nu dregi"...nu-s un aspirator, pe care te decizi dacă îl iei sau nu de pe raftul magazinului. Am dreptul şi pot să aleg.
Întotdeauna mi s-a spus că în viaţa reală nu-s ca pe blog. Greşit. Sau nu. Sunt aşa cum am chef să fiu, cum mi s-au aliniat planetele în ziua aceea. Blogul este un satelit al personalitaţii mele. O latură pe care o arăt mai rar în realitate, e adevărat.
Chestia e că am avut o plăcere dementă de a fi "băiatul bun", săritorul care ajută pe toată lumea, oricînd, oriunde, oricum...ceea ce m-a încurcat enorm; în mediul virtual nu mă ajut decât pe mine.
Ştiţi vorba aia: "Bine faci, bine găseşti". Sau alta: "dacă împarţi dragoste, vei primi dragoste". Mamă, cât de infantil pot fi câteodată! Îmi vine să umblu cu magneţi pe cap, ca să-mi atrag creierii din cur - pe cuvânt!
Ştiţi vorba aia: "Bine faci, bine găseşti". Sau alta: "dacă împarţi dragoste, vei primi dragoste". Mamă, cât de infantil pot fi câteodată! Îmi vine să umblu cu magneţi pe cap, ca să-mi atrag creierii din cur - pe cuvânt!
Nu-s Mesia. Sunt un simplu om. Am o viaţă, chiar dacă nu e chiar socială. Am dorinţe, chiar dacă de cele mai multe ori mi le-am încălcat pentru îndeplinirea celor din jurul meu.
Da' acuma, punct. S-o gătat stocul de altruism. M-am săturat să fiu câinele care râcâie la uşă, în speranţa că stăpânul va deschide şi îl va primi în casă. Pentru cei ce nu-nţelege, m-am născut ca să fiu rege. Am potenţial. Ştiu. Vreau. Pot. Eu sunt stăpânul, eu sunt jupânul. Şi am fost cel mai mare bou în viaţă când am ascultat de alte opinii - ceea ce înseamnă că da, ai avut dreptate. Intuiţia feminină m-a ghicit mai bine decât am crezut eu. (Plecăciuni). Trebuia doar să-mi dau seama de asta.
"Ştii...eşti nesigur".
Dacă m-a prins orbirea şi am intrat cu capu-n pereţi de câteva ori, iartă-mă că la următoarea întunecare a minţii îmi iau dracului un baston să pipăi înaintea mea şi să nu mai dau în gropi!
"Ştii...râzi cam mult, eşti neserios".
Ete ţâs Călină! O reacţie de moment nu denotă neapărat o caracteristică de caracter. Eu dacă te văd cu pantalonii pătaţi când eşti la menstruaţie, nu-ţi spun că eşti mizerabilă - deci taci. Se-ntâmplă-n puii mei!! Poate ţi s-a mişcat Tampaxul aiurea şi s-a scurs pe lângă! Poate nu am dormit bine; poate mă durea stomacul şi am acoperit crisparea cu orice am găsit la îndemână; sau poate pur şi simplu am fost fericit...atât de fericit încât nu a mai contat nimic altceva. De ce este atât de grav asta?? E adevărat că uneori mă las dus de euforie sau intenţionat dau impresia că privesc lucrurile superficial...mai obosesc şi eu să-mi calculez fiecare milimetru de pas! Lasă-mă şi pe mine măcar cu asta, dacă tot nu am experimentat beţia - dacă se trezeşte vreuna să sară cu afirmaţii gen "nu eşti bărbat până nu te-mbeţi", pe cuvânt de nu-i sucesc gâtu' ca la porumbei!
Sau mă rog...m-am îmbătat cu senzaţii, nu cu alcool! Am voie să fac măcar asta? De ce e un capăt de lume?? Şi de ce mama pisicilor mă-sii trebuie să fiu judecat pentru asta??
Sau mă rog...m-am îmbătat cu senzaţii, nu cu alcool! Am voie să fac măcar asta? De ce e un capăt de lume?? Şi de ce mama pisicilor mă-sii trebuie să fiu judecat pentru asta??
"Care e tipologia ta feminină? Cum, n-ai aşa ceva? Înseamnă că nu ştii ce vrei"
Mda...iartă-mă că nu ies la agăţat cu lista de însuşiri în buzunar, ca şi cum aş merge la piaţă. Mi s-a spus că respect femeia; cred că da, aşa este. Sau poate nu? Chestia e că o consider un om, nu o achiziţie. De ce dracu' e greşită atitudinea asta??
Nu ştiu ce caut, ştiu doar când găsesc. Am găsit...dar dacă mă iei repede, nici măcar nu ştiu să răspund la întrebare. Nu am un şablon de categoririse a duduilor...deşi întotdeauna mi-au plăcut majoretele - "Save the cheerleader, save the world"; Mesia, nu?? Însă per ansamblu, aş fi imbecil să îmi propun explorarea canoanelor, din moment ce feminitatea e atât de diversă. E ca şi cum aş merge la Grădina Botanica şi aş căuta crizanteme ca alea din fundu' curţii. Bă, eşti prost?? Nu, eu am pretenţia că nu sunt. Neştiutor, poate; prost...niciodată, niciodată, niciodată, nici măcar o dată.
Uite, de exemplu, nu ştiu să agăţ. Am mai spus-o şi o repet: nu ştiu - poate pentru că acţiunea în sine mi se pare de căcat? Şi totuşi, ce-mi zic odată? N-oi crăpa, dacă încerc. Aşa că minteni dau "sărci" pe goagăl şi nimeresc...eeeeeeeeee...artaseducţiei.ro. Tare. Seducerea divei, presupunînd că e atât de cultivată încât să priceapă subtilităţile comportamentale. Sfaturi interesante...unele; o parte aplicam din instinct, mi se par logice şi de bun simţ. N-oi fi fost James Bond altoit cu Michael Douglas, dar mă descurcam decent.
Învăţăminte de bună-creştere...Hehehe, habar n-aveam că s-a inventat manual pentru aşa ceva; ce ţi-e şi cu modernitatea asta! Altele...dă-i cu praf de mers, că faci umbră degeaba! Băi, deci părerea mea: dacă tu, ca fată, pici la vrăjeli tipizate şi replici macionăreşti decupate din filme, fă-mi un favor şi bagă un ocol când mă vezi în zare. Nu eşti o domnişoară care merită să fie complimentată, să-i fie aduse flori, să i se recite poezii...şi nici măcar una demnă de a primi o telegramă, d-apoi o scrisoare de dragoste. Zău că mă-ncurci la privire şi e limpede că nu te caut pe tine! Tu nu eşti unicat, eşti doar o piesă de serie. Un exemplar între stive.
Uite, de exemplu, nu ştiu să agăţ. Am mai spus-o şi o repet: nu ştiu - poate pentru că acţiunea în sine mi se pare de căcat? Şi totuşi, ce-mi zic odată? N-oi crăpa, dacă încerc. Aşa că minteni dau "sărci" pe goagăl şi nimeresc...eeeeeeeeee...artaseducţiei.ro. Tare. Seducerea divei, presupunînd că e atât de cultivată încât să priceapă subtilităţile comportamentale. Sfaturi interesante...unele; o parte aplicam din instinct, mi se par logice şi de bun simţ. N-oi fi fost James Bond altoit cu Michael Douglas, dar mă descurcam decent.
Învăţăminte de bună-creştere...Hehehe, habar n-aveam că s-a inventat manual pentru aşa ceva; ce ţi-e şi cu modernitatea asta! Altele...dă-i cu praf de mers, că faci umbră degeaba! Băi, deci părerea mea: dacă tu, ca fată, pici la vrăjeli tipizate şi replici macionăreşti decupate din filme, fă-mi un favor şi bagă un ocol când mă vezi în zare. Nu eşti o domnişoară care merită să fie complimentată, să-i fie aduse flori, să i se recite poezii...şi nici măcar una demnă de a primi o telegramă, d-apoi o scrisoare de dragoste. Zău că mă-ncurci la privire şi e limpede că nu te caut pe tine! Tu nu eşti unicat, eşti doar o piesă de serie. Un exemplar între stive.
"Nu arăţi destul de matur, fă-ţi o schimbare de look, lasă-ţi barbă, ceva..."
Asta dovedeşte cât de ipocrită e afirmaţia "nu mă interesează cum arată, vreau doar să mă-nţeleagă".
Hahahahahaha...e la mintea unei oi bete că poţi să fii Einstein+Eminescu+Freud, că dacă laşi de dorit pe partea fizică o iei în mână cu viteza luminii. Nu numai bărbaţii se îndrăgostesc de ambalaj - cum citisem eu într-un studiu - ci şi femeile, că doar şi ele-s tot oameni. N-ai creat bărzăuni şi artificii când ai apărut la rampă, e o problemă de sistem. Ştii...brusc, s-a iscat o nepotrivire de caracter. Hai, mai las-o-n sânge, că-i biftec şi nu merge crocant! Dacă mai vroiai să-ţi cânte şi corul de cupidonei când m-ai văzut, pe cuvânt că veneam cu căştile la mine şi-ţi puneam s-asculţi Fanfara Statului Minor - cea a Statului Major era în permisie...
În altă ordine de idei: Îţi plac bărbaţii cu five o'clock shadow, nu te poţi căca în gustul omului. Dar nu-mi spune mie că nu-s matur, doar pentru că îmi las barbă până mă bărbieresc. Nu ştiu ce părere ai tu despre maturitate, dar mi-e destul de clar că ea nu stă în nişte foliculi crescuţi pe faţă. Dacă îmi trăzneşte mie, pot să ies pe stradă cu o pereche de boxeri pe cap şi cu cizme de cauciuc în picioare, că asta denotă în cel mai rău caz nebunie, iar în cel mai bun o simplă excentricitate. Niciodată imaturitate.
Hahahahahaha...e la mintea unei oi bete că poţi să fii Einstein+Eminescu+Freud, că dacă laşi de dorit pe partea fizică o iei în mână cu viteza luminii. Nu numai bărbaţii se îndrăgostesc de ambalaj - cum citisem eu într-un studiu - ci şi femeile, că doar şi ele-s tot oameni. N-ai creat bărzăuni şi artificii când ai apărut la rampă, e o problemă de sistem. Ştii...brusc, s-a iscat o nepotrivire de caracter. Hai, mai las-o-n sânge, că-i biftec şi nu merge crocant! Dacă mai vroiai să-ţi cânte şi corul de cupidonei când m-ai văzut, pe cuvânt că veneam cu căştile la mine şi-ţi puneam s-asculţi Fanfara Statului Minor - cea a Statului Major era în permisie...
În altă ordine de idei: Îţi plac bărbaţii cu five o'clock shadow, nu te poţi căca în gustul omului. Dar nu-mi spune mie că nu-s matur, doar pentru că îmi las barbă până mă bărbieresc. Nu ştiu ce părere ai tu despre maturitate, dar mi-e destul de clar că ea nu stă în nişte foliculi crescuţi pe faţă. Dacă îmi trăzneşte mie, pot să ies pe stradă cu o pereche de boxeri pe cap şi cu cizme de cauciuc în picioare, că asta denotă în cel mai rău caz nebunie, iar în cel mai bun o simplă excentricitate. Niciodată imaturitate.
Bottom line, că m-am lungit destul: m-am reevaluat. Indiferent de ce ar spune oricine, eu ştiu ce vreau. Niciodată nu am fost mai sigur ca acum.
Ozone - Despre tineAsculta mai multe audio diverse
Şi pentru că am dreptul la alegere, pentru că ştiu unde vreau să ajung şi pentru că nu mă voi da bătut decât atunci când voi realiza că pur şi simplu nu mai merită să mă agit, unific toate persoanele pe care le-am întâlnit în viaţa asta într-o singură făptură metafizică şi întreb apăsat - chiar dacă ştiu că de obicei cauţi într-un partener calităţile pe care ai vrea să le atingi tu:
Dacă eu sunt nesigur şi e nasol, tu cum eşti, când oscilezi în atitudine ca pendula ceasului de perete? Dacă eu nu-s hotărât şi dă ca porcul, tu cât de categorică şi rapidă eşti în hotărâri? Dacă eu am o comportament multilateral dezvoltat şi e de căcat, cam cât de tipizat reacţionezi tu în toate aspectele vieţii?
P.S.: Nu aştept răspunsuri, ştiu că nu le voi primi niciodată. Deşi ar fi fost interesant un duel de idei..
En garde!
En garde!
