sâmbătă, 21 mai 2011

Mesagerie aniversară

La început a fost e-mailul; şi e-mailul era cu felicitarea, iar felicitarea era pe e-mail. Am continuat pe sms, iar acum recidivez pe blog. Tipic mie, ce să zic?

Iniţial mă gândeam să-ţi dau o simplă dedicaţie la începutul unui articol, pentru că nu stau foarte bine la partea orală...dar să vorbesc despre Băsescu după ce te-am urat pe tine este ca şi cum ar veni un dobitoc (eu) şi ar depune o baligă (ăăăă...Sfârşitul Lumii, desigur) pe un câmp de flori (tu).
Deci nu, aşa ceva nu se face...prin urmare postarea asta va fi doar a ta. Doar pentru tine.

Ţi-aş fi dorit "La mulţi ani" în germană, dar cunoştinţele mele de limbă şi stil în domeniu se rezumă doar la "Gututentag" şi alte câteva urări de bine din aria semantică înrudită. Ori asta nu se prea potriveşte cu ocazia de faţă, deci...pas. Nu simt nevoia apariţiei unui nou Fritz pe planetă şi plus de asta, cred că ţi-au ieşit creierii pe urechi de la atâta neamţă, că doar din septembrie numai asta auzi.
De fapt...nici nu te mai perii cu urări, pentru că: 1. ţi se urcă la cap, şi 2. mi-au plecat circumvoluţiunile în vacanţă şi encefalul mi s-a transformat în patinoar pentru muşte, în extrasezon.

Trecînd peste dorinţele indecente de genul "să-ntorci banii cu lopata" (care îmi repugnă total, de altfel), vreau doar să îţi mulţumesc foarte deosebit pentru anii în care m-ai suportat. (Bă, da ce-am îmbătrânit...parcă te ştiu din CuaternaaOLEU!!!! Stai măi liniştită, că tu nu te-ai schimbat :D:D:D).
Anyway: Lasă grijile deoparte, dormi şi tu oleacă şi baftă multă la referatul ăla de luni!

A, da! La mulţi ani, tu Ellie!

P.S.: Ar trebui să-ţi dau şi un cadou, nu? Nu am cont pe Facebook ca să-ţi trimit vaci virtuale pentru ferma pe care (puţin probabil) ţi-o creşti p-acolo, aşa că mai am o singură soluţie. Zisesem că încă nu s-a inventat fata care să (mai) merite flori de la mine, dar tu... ai mare noroc că te cunosc şi ştiu ce-ţi poate pielea.

vineri, 20 mai 2011

Cum mi-am petrecut Sfârşitul Lumii


"Panouri publicitare prevestesc sfârşitul lumii, pe străzile din Timişoara"
http://www.antena3.ro/

Mda, cică iar se gată Pământul...pe 21 mai 2011 ora 6. Aşa spune nu ştiu ce păstor american (vreun omolog al lui Becali, probabil), că ştie el sigur şi a calculat cu precizie secunda în care planeta se va zgudui şi se va duce pe Calea Lactee de suflet. În acest sens s-au făcut posturi de radio care să te pregătească psihic pentru Marele Salt, s-au edidat cărţi, s-au compus melodii...mâine (nu poimâine, că atunci e deja e tarziu) te pomeneşti că apar şi facultăţi de profil, sau ceva...adică norodul chiar se preocupă!
Totuşi, nu am înţeles bine care 6: a.m sau p.m.? Şi apoi, după care orar? Ora Americii presupun, că nu are nici o logică să stai în State cu telefonu-n mână fixat pe opţiunea "ora pe glob", ca să-ţi calculezi moartea după timpul probabil din Tanzania.
Băi, da' să-mi trag palme-n cap şi şuturi în cur (pentru stimularea neuronilor, că uneori se cam lenevesc)...eu tot mai am o problemă! Am înţeles că e ora 6 (a.m. sau p.m.) a Americii, dar care Americă? Aia din stânga, sau aia din dreapta? Sau poate aia de la intersecţia diagonalelor? Nu îmi dau seama... cică e ditai magaoaia de ţară şi prin urmare, are mai multe laturi temporale!

Nu râdeţi măi...că eu vreau să ştiu cu exactitate! Ce dracu...Vine Judecata şi nu mă găseşte acasă; păi treabă-i asta? Şi că nu m-o găsi, mai treacă-meargă, dar măcar să ştiu să-i las un bilet, să ştie hapsâna unde să dea de mine! "Dacă nu-s la carne, caută-mă la ouă"...sau mă rog, ceva de gen, depinde acum pe unde-oi fi.
Ideea e că e foarte posibil să fac piaţa, pentru că vreau să mă pregătesc cu toate cele cuvenite! Apă plată cu lămâie (ca să-mi păstrez aerodinamicitatea şi să dau bine la pozele de recunoaştere), ceva de citit în pauzele pentru reclame...Urăsc să ronţăi popcoarne d-alea în timpul filmului, dar acum, fiind o ocazie specială, mă voi blinda cu câteva baxuri de floricele cu uuuunt (măi, nu mai râde, că eu sunt seios!). Şi...hey, voi d-acolo! Care aveţi o cameră de luat filmări, trăi-v-ar strămoşii, că vreau să-mi înregistrez momentul!!! Vreau să capturez extorsiunea pentru posteritate! AAAAAA.....AAAAA......UUUUHHHHH..., iar eu click! poză şi înregistrare video...
Deci beton-armat, frate! Când oi fi eu mai apatic şi mai fără chef de viaţă, bag caseta-n V.C.R. şi minteni încep să aplaud ca o fecioară în faţa..ow, prea plastică descrierea! O să mă bucur ca...ca un bebe când îşi vede zdrăngănica (e mai inocentă imaginea asta, nu?)

Dar ştiţi ce? Nu cred că vine; eu nu mă prea pretez la acţiunile de grup, aşa că ar trebuie să vină întâi pentru mine... ori sunt uşor frigid din fire şi nimeni nu are atâta răbdare până mă termin eu. Nici măcar Marele Final nu ar face asta, pentru că tâmpeşte până-i dau eu de gust. Adică..."Hai, tăticule, ne mişcăm şi noi mai cu talent, că mai sunt şi alţii la rând!!"
Nu, sigur nu. Oricât de mişto ar fi, nu cred că vine nici măcar tata-mare (să mă strige şi pe mine "NEEEEEPOAAAAAATEEEEEEEEE!!!!!", ca în reclamă), d-apoi cogeamite sfârşit! Păi ce Apocalipsă mai e aia, dacă soseşte mai des decât iese Românica din Criză? (Una migratoare, băi înţelenitule la creer! Vine primăvara şi pleacă iarna, că n-are bani să-şi plătească întreţinerea pe un an întreg)
Plus că nu am mâncat mare când eram mic, prin urmare mi-a zburat păsărica cu noroc! Şi atunci, cum mai pot fi oare atât de blagoslovit încât să prind cel mai trendy eveniment de pe planetă??? Nici măcar nu alerg prea repede...sincer să spun.

Uf!! Argumente pro şi contra...
Nu ştiu fraţilor, dar hotărâţi-vă-ţi mai repede cu precizecile astea, că v-am zis că am planuri mari!

joi, 19 mai 2011

Lovituri de teatru

4 Haruka:
La mulţi ani, măi dragă, oriunde te-ai afla.



Iniţial, am vrut să scriu despre elevii liceului din Timişoara care au fost puşi să jure în faţa lui Dumnezeu că nu vor copia la examen....
CORECŢIE! Ştirea trebuia să sune în felul următor:
"ŞOC ŞI GROAZĂ!!!
Elevii unui liceu din Timişoara sunt obligaţi să mărturisească în faţa Atotputernicului (orice asemănare cu Băzeul autohton este pur întâmplătoare) că nu vor copia!"
Săracii copii...unii s-au înspăimântat, alţii s-au amuzat, dar toţi au fost total împotrivă. Păi cum să le răpeşti tocmai sarea şi piperul anilor de studiu? Lipseşte acel je ne sais quoi poetic, acea joie de vivre. Şcoala fără copiat este ca jacuzzi-ul fără bulburuci...e ca o jughineală cu Jenna Jameson, dar fără orgasm! E ca şmirghelul pe fundul gol. E oribil.
Şi totuşi, eu aş fi acceptat provocarea; ba chiar şi promovam iniţiativa! Împărţeam fluturaşi pe stradă, ţineam discursuri înflăcărate despre necesitatea unei asemenea acţiuni, d-astea! Nu că aş fi vreun pui de ninja într-ale inteligenţei şi trişatul examinărilor mi se pare ceva total inadecvat, dar serios acu'...să mă proptesc într-un jurământ? Hai băi, fi serios; eu nu te-am înjurat pe tine!
O fac cum vrei, la orice oră din zi şi din noapte! Puteai să mă pui şi cu mâna pe Biblie, că nu-mi creştea pulsul nici măcar cu o bătaie pe minut; doar am exemplu de la cel mai înalt nivel, ce naiba! "Jur că nu am copiat...nici de pe fiţuică, nici de la colegul! Aşa să-mi ajute Domnul!" (Păi bou aş fi să mă mai chinui cu acordeoane lipite cu elastic pe sub haină sau cu pixuri scrijelite cu formule, dacă s-a inventat blututul?)

Nu mai am ce să zic în plus, aşa că trec frumuşel la cel mai subiect care a înfierbântat mintea întregii planete: viol, viol, nu săriţi că-mi place.
Mai precis, un tătăică de-o seamă cu istoria este acuzat că a siluit-o pe una (care nu a avut nici măcar bunul simţ să fie vreo Claudia Schiffer, sau orice din aria asta de răspândire femeiască) în propria cameră de hotel.


"Cea care l-a acuzat este o menajeră a hotelului din New York, unde era cazat Strauss-Kahn. Aceasta a relatat poliţiei că a fost bruscată după ce directorul FMI a ieşit dezbrăcat din baie."
http://www.antena3.ro/

Uaaaaaaaaaaaaaaaaa....deci cum aşa ceva?? Moşulete ăla cu fantezii de Ţumpi Seducătorul a tăbărât pe camerista care-i lustruia parchetul, când a ieşit de la duş??? CE TARE!!!
Îmi şi imaginez scena:
Iese Herodot din baie în toată splendoarea lui, ca Afrodita din clăbucii valurilor (pe sistem "iese popa din altar, cu mâna făcută par" - trebuia să fie gata înfierbântat, că doar nu e reclamă la Viagra să i se ridice nivelul de trai în secunda 2); şi cum se freacă el cu prosopul pe organism, odată îi pică ocularele pe bunăciunea care stătea aplecată pe mopul din dotare! Bă, în acel moment, pfuai de mine şi de mine..creierii încep să-i dăngăne a avarie şi ţuşti! Direct pe ea, frate! A smotocit-ă niţel şi apoi a intrat în pâine:"Jos textila fată, am o treabă groasă cu tine, pe la uşa din dos! Dar mai întâi, ia cântă tu puţin la microfon, să văd dacă şi ganencele au talent! Hai, nu te sfii...Lola-Lola-Lola...chestii din astea incitante la coarda sensibilă!"

Asta e acuzaţia.
Acu' am şi eu 2 mici curiozităţi:
- De ce era camerista la prestat de job, cu clientul în cameră? Numa' la pornache mai vezi aşa ceva: stai ca masculul depus pe o canapea (scărpinîndu-te la obraji de plictiseală) şi numa' ce-ţi vine zâna semi-dezbrăcată în odaie, ca să-ţi dea puţintel luciu la mobilă!
Din cunoştinţele mele altoite cu experienţele altora, nu există hotel în care menajera să intre peste tine în cameră, ca să-şi facă serviciul! (Sau bine...există, dar alea vin numai chemate - şi plătite în prealabil). Tu, ca şi consumator, nu întânleşti acea parte a personalului decât pe hol, niciodată în cameră. Niciodată, niciodată, niciodată, nici măcar o singură dată!
Sau no, poate era ziua lui şi i-au făcut tovarăşii de pahar o surpriză?? Dar a uitat să iasă din tort...



- De ce s-a năpustit tătăică ca nesătulul pe săraca divă, de parcă nu mai văzuse gagici de la întemeierea Romei? Deci pe cuvânt, zici că că era unu' cu bătături în palmă de la atâta abstinenţă iar când a dat cu ochii de o femeie, a intrat în roşu mai ceva ca un semafor şi nu şi-a mai putut stăvili pornirile băgăcioase!
Ori...nu este chiar aşa. Păi la câţi bani avea nenea ăsta, putea să închirieze toate cele 40 de virgine ale Islamului ca să le rezolve, nu se mulţumea doar cu o băştinaşă total "neatractivă" din punct de vedere fizic.

Una peste alta, e penibil. Jenant de penibil.
Surd dacă eşti, şi tot auzi tărăşenia asta cum îţi urlă în neuroni că e o făcătură grosolană!