Amintiri din epoca de gheaţă

Ca să-l parafrazez pe Tudor Gheorghe, s-au înzăpezit salcâmii. De fapt ce zic eu aici?? S-a înzăpezit toată natura, nu numai salcâmii. E teroare, frate, ce-i afară!
Zăpadă, zăpadă, zăpadă, nea. Tone de zăpadă, munţi de zăpadă...de câte ori dau colţu' mă aştept să văd un eschimos pescuind la copcă!
Păi dacă şi Autostrada Soarelui a fost închisă din cauza viscolului, ce părere-ţi dai? Autostrada Soarelui, răpusă de viscol! Hă! Pe unde s-a mai auzit aşa ceva? Mai ales că nu vorbim de miliarde de kilometri, unde mii de ani îi trebuie luminii să ajungă! Nu, nu, nu...e acolo, un spârc de colibri. Păi asta o fierbe soarele numai c-un scuipat în silă, pana mea! Teoretic. Practic...vorbim de Românica, ţara unde Săgeata Albastră circulă cu viteze nemaivăzute de mâna omului! Dacă mă enervez puţin iau orice garnitură la suta de metri, în alergare uşoară!
Dar totuşi...Atâta zăpadă! Moamăăăăăăăăăăăă...nu-i de mirare că autorităţile nu fac faţă de nici o culoare! Nici nu ar avea cum! Ce să faci când vine cogeamite strătoc de treij dă centimetri? Cu ce dracu' să lupţi împotriva lui? Da, ştiu...alţii deszăpezesc prin mormane de câteva metri, dar noi nu suntem alţii! La ei e normal aşa ceva...doar şi-au pus ţara călare pe pol.
Da la noi? Cine ceapa mă-sii se aşteaptă să ningă? Nu-i vorbă, că s-a mai întâmplat şi anul trecut, dar...băăăăăăă!!! Noi trăim clipa! Trecutul e istorie, viitorul nu există. Prezentul e tot ce contează!

M-am trezit de dimineaţă...boerie. Umblam în tricou pe-afară. Apoi mă culc şi când deschid iar ochii, urgia lu' Dumnezeu şi frig ca-n stepă! Nu mă dau bine jos din vârful patului, că şi vine cineva (da, cineva; habar n-am cine era...eu m-am culcat cu fie-sa şi atât): "Vezi că-i frig". Aoleu, nu ştiam. Chiar mă miram de ce-s aşa bocnă! Ce să-i faci...a cui e vina că Dumnezeu ninge afară? A mea? A ta? Când ninge, e frig. Când e frig, degeri. Las că vine vara şi te dezgheţi.
Right. Scuze, am crezut că m-am născut în secolul 20, nu la dracu-n preistorie! În vremurile alea ştiu că făceai ţurţuri lângă focul cu vreascuri de la gura peşterii, dar între timp...mă gândeam că s-a descoperit gazul metan. Sau poate caloriferul? Ba cineva mai poznaş îmi zicea cu uimire că a citit într-o revistă cum pe nu ştiu ce colţ de planetă exterioară sistemului nostru solar s-a descoperit şi încălzirea centrală. Uaaaaaaaaaaaa...nu pot să cred! Sunt Toma Necredinciosul, vreau să văd cu ochii mei şi să-mi pun degetul pe trăsnaia asta!
Mna...greşeala mea. Vezi ce se întâmplă când nu văd pădurea din cauza copacilor? Aici, 50% de populaţie foloseşte toaleta din fundu' grădinii şi vede apă caldă iarna doar în poze. Sau mă rog...poate mai mulţi, poate mai puţini, nu mă încred în sondaje. Când a venit recenzorul, a zis că indiferent ce răspundem, el trece toaleta în baie; păi de ce să râdă străinii de noi că suntem oamenii grotelor? Măcar pe hârtie să dăm bine la public! Decât să ni se spună mereu "la prima vedere ne-aţi părut proşti; la a doua deja ne-am convins", nu-i mai bine să să avem şi noi măcar gardul vopsit? C-apoi vin turiştii ca muştele la miere şi Udrea iar raportează cifre de record mondial. Deja suntem pe drumul cel bun...praştia noastră de Bucureşti cică a fost vizitat de mai mult popor decât Veneţia, Roma, Berlin şi Washington! Serios! Prima dată am crezut că e o păcăleală de 1 aprilie, dar de unde?! Cifrele nu mint.
Deci...jos pălăria. Thumbs up for Udrea!! I-haaaaaaa!!!

Uf, iar m-am luat cu vorba şi am deraiat de la subiect.
Nu vroiam să vă spun decât că mi s-a înzăpezit ţeava de net. Da, băi, ce vă râdeţi? Mie-mi vine www-ul ca apa potabilă, curge la robinet! Şi ce-mi zic? Hai să rezolv treaba voiniceşte, ca românul: bagă împins, tăticule, că doar-doar oi reuşi să-l urneşti din loc! Faza e că am renunţat la idee - îmi uitasem anvelopele de iarnă în celălalt buzunar şi dacă ieşeam afară neechipat corespunzător, mă blocau şi pe mine stihiile naturii te miri pe unde. No, ce-i de făcut?? TRINC!!! Idee salvatoare: chem experţii, via Flăcărica Violetă.
"Help, help, damsel in distress, help, help."

Iară Bocul auzea
Şi minteni se echipa:
O căciulă el lua,
Mănuşile îşi punea,
C-o lopată se-ncingea,
Pe o scară se urca,
Către zări că se uita
Şi privirea îşi holba.
Duşmanul mi-l dibăcea.
Inima-n dinţi îşi lua,
Pe nămete s-arunca.
Cu răsuflarea tăiată,
Cu mâneca suflecată,
Cu cămeşa descheiată.
Muşchii el şi-i încorda
Braţele de învârtea
Şi pe loc îl curaţa,
Netul de mi-l debloca!
Apoi un raport dădea:
Voi, români înzăpeziţi,
Însetaţi şi obosiţi
Staţi cuminţi şi aşteptaţi,
Nu ieşiţi să protestaţi...
Un ceai cald voi vă luaţi
Că curînd veţi fi salvaţi!

Styx

February the 1st. The first day of the rest of the month.
They call it The Month of Love.

Acheron - The River of Pain
Cocytus - The River of Wailing
Pyriphlegethon - The River of Fire and Blood, that boils souls
Lethe - The river of Unmindfulness
Four steps to a torment abyss. Four streams to Styx, The River of Death. Beyond it, there is nothing. Only me.

I don't believe in eternity, but down there, in the depths of Tartarus, the depths of lost souls, there is only violent pain and anguish. Tears and endless coil. Pitch black, emptiness, desolation.
Then, a fading light - untouchable and silent, watching from above.
Just M. Forever M.

Now, The Circle is complete.

Erou de sacrificiu

"Eba, tatăl tău nu vrea să vorbeşte cu noi."
Ei, uite că a ieşit Băsescul...nu, nu ca să-şi anunţe retragerea, cum credeau unii entuziaşti - la dracu, nici nu ar fi avut cum: preşedintele nu i-ar fi acceptat demisia. Nu pentru a-şi mirui Minibăsul cu un şut la părţile moi, cum ar fi putut crede alţi entuziaşti. Şi nici măcar pentru a răspunde în vreun fel protestatarilor, cum mai fantasmau idealiştii. Nu, nu, nu.
Bocul s-a ascuns să bocească, Băsescul a ieşit să...să vorbească romnilor, desigur. Să-i liniştească. "În timpul mandatului meu" l-am făcut pe dracu' ghem; voi continua să continui. Aplauze!

Comunicarea rămâne, însă, problema de bază a acestui regim. Deci, să ne punem bine cu poporul...care are măciuni de lustruit? Udrea freca cu mopul, se reorientează, nici o problemă! Boc, nu mai zic; e ca MacGyver, multilateral dezvoltat, omul bun la toate!!



E întruparea "Echipei de Şoc"; dintr-o lopată, o baterie şi-o coadă de greblă îţi meştereşte ditai deszăpezitorul cu comandă vocală şi 99 de programe!
If you have a problem; if no one else can help and if you can find him, maybe you can call him!

Uite, frate, aşa!! Să vadă şi românu' că_conducerea se interesează de el! Care ţară de pe lume mai are un aşa prim-ministru gospodar şi săritor, ca al nostru? Dă cu coasa, trage la rindea, ciopleşte, frăgezeşte, încarcă pământ, pune umărul la diguri, mângâie jandarmi pe cap, împarte ceai cald sinistraţilor...Cum să nu-l iubeşti? Să vezi tu ditai demnitaru (mă rog, e un fel de-a spune) cum însfacă o lopată de 2 ori mai mare ca el din mâinile unui vlăjgan cuirasat până-n dinţi şi merge...băăă!!...merge cu hotărâre să înfrunte stihiile naturii dezlănţuite, munţii de zăpadă care au acoperit un Q7 (probabil singura avere a vreunui contribuabil smerit), pfuai... când l-am văzut, mi s-a fleşcăit aorta ca o lumânare la flacără. Eu, aprig ca un Sfinx în furtună şi viril ca taurul sacru al egiptenilor, m-am blegit de înduioşare când l-am văzut. David cel micuţ, împotriva Goliath-ului urieşesc, infinit!

Trebuie să fii o brută fără suflet de om în tine, ca să nu te înmoaie eforturile, convulsiile unui conducător care nu ţine seama de înălţimea funcţiei sale şi se coboară până la nivelul amărâtului de rând, adică simplu.
Mai rămâne să-l văd înfăşat într-un şorţ de bucărie, cum dă cu linguriţa ciorbiţă de văcuţă celor suferinzi şi pot să mor împăcat. Bravo, domnu', de 3 ori bravo! De un aşa om de ispravă are ţara asta nevoie, ca să o ducem spre gloria absolută! Cu o fleare, chiar se poate face primăvară! Mă-nclin mut de admiraţie, răvăşit în simţiri. Deci gata, îmi iau jucăriile şi mă duc la scara mea. Ce să mai zic?

Doar o întrebare: De ce puşca calului nu a dezgropat toată maşina? Păi ori te-apuci de-o treabă s-o faci pân la capăt, ori îţi bagi picioru-n ea şi o laşi altuia care e-n stare! Ce pana gâştii e aia? Râmi ca furnica niţel, beleşti dinţii la cameră să te pozeze reporteru' în chinurile talentului şi te ofileşti? E ca ş cum te pregăteşti de hunga-punga şi-ţi moare la intrare! Dă ca porcu, bă inteligetule la hărnicie! Nu, nu, nu...te-ai băgat ca musca-n curu' iepii, că nici nu era treaba ta să faci asta, acu termină, nenicule! Bagă la lopată, dacă te-au mâncat limbricii-n dos! Ca-n fabulă: dacă tot te bagi în rahat intri cu totul, că altfel te mâncă pisica! Elementar, dragule, logică de grădiniţă!
Deci eu decă eram jandarm, nu mai puneam mâna pe lopata aia nici împuşcat! Mi-ai luat-o să faci tu omătu' praf, păi fă-l pân la coadă, în morţii mă-sii! Sau marş în treaba ta, că n-am timp să mă uit pe unde calc şi mi-e că dacă intri în nămete, nici Dumnezeu nu te mai scoate afară...vezi că tu n-ai antena mare, să-ţi semnalizezi poziţia!