marți, 20 decembrie 2022

Marea boicotare naţională

Gata, ne-am liniştit cu intrarea în Schengen? 
Pare că nu...acum cică  răscoală poporul şi boicotează Austria. :)) :)) Desigur, ne putem întreba: "Cu ce scop"? Păi...logic, ca să le arătam noi ce înseamnă să te pui cu românii :)) :)) 

Tare, sau ce? De când am văzut cum se îndeamnă unii pe alţii unii "pe o reţea de socializare" :)) să iasă şi să le facă nasoale ălora care s-au pus de-a curmezişul progresului naţional, mă doare burta de atâta râs! Sunt sătul de îndemnuri revoluţionare gen "haideţi să haidem" şi de jocuri de imagine, ca de mere acre! Dacă aş fi fost vreun tânăr frumos şi liber care abia descoperă lumea şi vrea o ţară ca afară, poate mă mai prindea puţin avânt; dar nu mai sunt şi a cam trecut vremea când credeam că tot ce zboară, se mănâncă. Vorba lui Roger Murtaugh, în "Armă mortală": "Sunt prea bătrân pentru prostii din astea".



Nu vreau să mă dau acel mare înţelept ce răspândeşte lumina cunoaşterii, că nu sunt nici măcar un înţelept mai mic. Nu ştiu care este situaţia economică a ţării; am auzit că Austria ar fi cel mai mare investitor...ceea ce aşa o fi. Sau nu. Nu contează; cert e că toate resursele pe care le exploatează austriecii de la noi, nu sunt furate. Nu vin ăia noaptea, pe furiş, să ne taie pădurile; nu şi-au făcut bănci care funcţionează doar după miezul nopţii, ca să nu vadă cetăţeanul onorabil cum administrează banii murdari ai sistemului ticăloşit. Benzinăriile deţinute de austrieci nu sunt pitite prin hambare, să nu fie găsite de ochiul vigilent al Statului. NU! Totate aceste afaceri s-au încheiat legal, la lumina zilei. Nu fură nimeni nimic...iau ceea ce s-a convenit, pe banii potriviţi. 
Deci, cu cine să te cerţi? Şi ce să le faci, ca să sufere cu adevărat? Desigur că pe persoană privată, poţi face orice... însă nu seci oceanul, dacă mai scoţi apă cu pipeta din dânsul. Deci, ce rezultat avem? Prinde orbul, scoate-i ochii!
Iar dacă se mobilizează puterea cetăţenească şi ne unim în cuget şi simţiri, ca să pipetăm cu toţii, problema se pune altfel: ce se întâmplă dacă şi Austria ne boicotează pe noi? Dacă se închid BCR şi Raiffeisen, cam câte zeci de mii de familii rămân pe drumuri? Dacă pleacă OMV-ul pe tărâmuri mai neboicotante, câţi murim de foame? Câte firme de transport dau faliment? Câte firme se vor închide din cauza firmelor de transport care nu le mai livrează produsele necesare? 

Da, e "lăudabil" cum o mână de speriaţi se duc să blocheze benzinăriile, alimentând de un leu. Aşa, şi? Acum puţin timp, veniturile benzinăriilor s-au sporit până la infinit, când lumea auzit că se scumpeşte carburantul şi-şi făcea plinul în rezervoare, tomberoane, saci de gunoi şi pungi de-un leu! De atâta disperare, erau unii care şi-ar fi luat benzină şi în buzunare, numai să aibă o rezervă pentru zile negre!
Dacă se repetă figura şi după boicotul revoluţionarilor, Petrom-ul decide să-şi "recupereze pierderile imense" şi scade preţul carburantului cu 50%, ofertă de sărbători (valabilă 24 de ore)? Să vezi atunci crimă şi pedeapsă! Batem recordul mondial la buluceală şi călcarea în picioare!
Sau... hai să zicem că e de succes boicotul. Apoi ce se întâmplă? Vine cancelarul austriac, năduşit tot, să ne pupe picioarele pentru acordarea iertării? Acuză un moment de nebunie şi ne bagă-n spaţiul comunitar? Iar cetăţeanul boicotant ce face, între timp? Alimentează de la alte benzinării? Da, poate...până se face coadă. Apoi se duce oriunde va găsi mai liber, că-s vacanţele plătite şi trebuie să se plimbe!

Apropo de vacanţe: boicotăm şi Târgul de Crăciun de la Viena? Sau schiatul în Austria? Sau mergem, în continuare, pe tradiţia împământenită cu ocazia embargoului impus ruşilor: nu mai vrem să auzim de ei pe nici un colţ de planetă! Sunt interzişi peste tot, gata! Cu excepţia celor mai bogaţi, care trebuie să susţină turismul din Franţa, Anglia, Dubai sau de oriunde altundeva. Şi a fotomodelelor care trebuie să producă bani, că nu degeaba au investit în acid hialuronic, botox, silicoane, tratamente şi fel de fel de programe la sală!

Pe mulţi i-a deranjat faptul că austriecii nici măcar nu şi-au motivat decizia de veto împotriva noastră. Detalii nesemnificative, ce să zic? 
Când deţii puterea, nu trebuie să motivezi nimic. Faci ce te taie capul, pentru că poţi. Şi punct. Bine, dacă vrei să menţii o aparenţă, spui şi tu o tâmpenie, să pară că te interesează subictul: "Delegatul României avea ciorapi cu pătrăţele şi nu mi-a plăcut designul". Sau "Nu am dormit bine azi-noapte". Prostii care nu interesează pe nimeni. Până la urmă, important e că nu ni s-a rezolvat cererea. Mai contează de ce?  Ori că nu avea ambasadorul părul blond, ori că au primat interesele financiare ale bogaţilor de pe continent, rezultatul este acelaşi: NU.  Iar situaţia nu se va schimba, oricât heirupism depunem de aici înainte. 

Asta e la fel cum am păţit eu când am vrut să mă angajez, după terminarea facultăţii: am pus zeci de tone de cv-uri, pe la toate firmele şi pentru toate posturile posibile: de la spălător de vase la restaurant sau făcător de sondaje de opinie şi până la profesia pentru care m-am pregătit. Răspunsul era acelaşi "NU" hotărât: că eram supracalificat sau subcalificat, că nu aveam experienţă, că eram perfect dar nu atunci, că eram leneş pentru că nu am muncit din facultate, că aveam pasiuni care nu cadrau pe viziunea firmei, că citeam prea mult sau prea puţin; am auzit tot felul de explicaţii care nu contau, de fapt. Important era că nu mi se rezolva problema. Ba, de la o vreme, nici nu mi se mai răspundea după aplicarea cv-ului; sau când primeam vreun răspuns, era într-o formulare de lemn: "Mulţumim, nu vă potriviţi profilului de candidat pe care îl cautăm, nu ne căutaţi, vă căutăm noi". După câteva zeci de mesaje din astea, m-au luat nervii de cap şi am răspuns emailului la care nu trebuia să răspund: "Cum se face că nu mă potrivesc profilului de candidat pe care îl căutaţi, când îndeplinesc toate cerinţele dumneavoastră"? După câteva zile, a venit un răspuns şi mai sec: "Asta e politica firmei." 
Am bodogănit câteva zile, pe seama prostiei mele. "În loc să-mi văd de viaţă, mi-am băgat în câr cu ăştia, să le arăt cine mi-s eu! Ce credeam că rezolv"? BOICOT, BOICOT!! Şi d-aia nu mai purtau pulover pe gât şefii multinaţionalelor!

De fapt, viaţa este simplă: motivaţia unei decizii nu face nici cât o ceapă degerată. Că îţi iei un covrig şi plata la POS îţi este refuzată... că inviţi pe una la cafea şi te tratează cu indiferenţă... că eşti dat afară de la lucru... că nu te consideră un egal şi nu te primeşte la masa lui.... la final de zi, contează rezultatul. Nu ce putea fi, nu ceea ce ar fi fost "dacă" şi în nici un caz nu, "pentru că". 
Iar noi nu putem face nimic; decât să acceptăm asta şi să mergem mai departe.  

...mai ales că avem alte probleme mai presante, cum ar fi pregătirea celor cuvenite pentru masa de Crăciun. Eu, cel puţin, abia aştept să vină cea mai masterchef gospodină tradiţională, ca să ne arate ce a gătit tradiţional: picături de poveste din tobă-lebăr-caltaboş în sos tomat inundat cu pate, mix de cârnaţi de casă şi broccoli nemodificat genetic, floare de piftie cu miros de arţar, manichiură de porc la grătar, umbră de creier pane, fantezie de şorici cu măsline, praf de slănină de Mangaliţa şi boabe de muştar aruncate la mişto, cotlet de porc pe pat rucola, baghete din ceafă de porc fără proteină animală, jumări şpriţate cu file de lămâie, ciolan îmbrăcat în dulceaţă de ardei şi mai ales, orice de porc din porc vegan, crescut în gospodăria proprie. Chestii din astea, care pe mine mă lasă rece.  

Aşa că, propun să ne încălzim cu un vin fiert şi-un cântecel! Tradiţional, desigur... c-apoi d-aia vine Crăciunul!
La mulţi ani pentru Ignat şi multe pomeni pentru porcul răsposat! 



[Plăieşii - Vino, trenule]

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu