marți, 5 octombrie 2010

Din ciclul "Ioan Ghişe prezintă"


"Cristina Anghel este o profesoară din Caracal care se află în greva foamei de 43 de zile. Aşa cum a spus şi la emisiunea de la Antena 3, femeia doreşte doar aplicarea legii care majorează lefurile cadrelor didactice cu 50%.
Ori ei, ori eu... ies din grevă doar dacă se aplică legea cu majorarea salariilor profesorilor."
http://www.antena3.ro/

Capitolul I (jumătatea negativ-mogulărească a eului liric)
Admirabil gestul, dar doamna aceasta este condamnată la moarte dacă nu se răzgândeşte. Înbuibaţii noştri aleşi sunt prea nesimţiţi ca să li se zburduncăne de una căreia i s-a năzărit să facă foamea. Ei au viaţa lor, noi pe a noastră. Sunt 2 cercuri concentrice care nu se pot intersecta în veci!
Păi Luminatul vrea să vadă în stradă 5 milioane de oameni, ca să ne creadă că se trăieşte rău la ţărişoară; credeţi că se va împiedica de un singur ciot? Credeţi că zboru-i reformist (preamărit) îi va fi frânt de un singur protestatar care trăieşte cu iluza că viaţa lui contează vreun pic pentru eterica şi depravata Lume a Sălciilor din conducere?
Eu nu cred. Şi Ştiu că demersul acestui umil cetăţean va fi sortit eşecului. În pielea mea! Trăiesc de ceva vreme în puroiala asta de ţară şi am cam învăţat ce le poate pielea burdihanelor încrăvăţate!

În caz că s-a uitat, 5 milioane de români (care acum cică li s-a sculat că-s nemulţumiţi) au aprobat guvernarea pedelistă şi pe deasupra, au miruit-o cu încă un mandat. Acum ies în stradă că nu mai pot trăi? Dar cine îi obligă? S-a inventat aerul, pentru o vieţuire în bune condiţii; nu le ajunge asta, ghinion! Trebuiau să facă bine şi să se nască fiu de om afaceros, că-i durea la bască de problemele vieţii! Azi Ferarri, mâine o curvă cu pretenţii de divă neprihănită care vrea să se ajungă, poimâine o bălăceală în jacuzzi...şi viaţa curgea calmă şi liniştită! Nu au fost în stare să facă nici măcar atât, acum să mănânce răbdări prăjite şi să tacă!
Sacrificiul unui singur om nu poate schimba punctul terminus al acestui popor. Nici Dumnezeu nu mai poate schimba asta, pentru că destinul ţării este pecetluit!

Update: CCR a decis că legea pensiilor (ştiţi voi: aia votată cu un catraliard de voturi "pentru", când în sală erau 2 tăuni de 9 feluri) este constituţională. A primit doamna învăţătoare răspunsul care îl dorea? Se pune aceasta ca o dovadă a tupeului nemărginit de porcin care ne bântuie fruntea cheală a naţiunii?

Capitolul II (Jumătatea pozitivă a eului liric, neîntinată de previziunile apocaliptice ale mogulilor care vor sarea şi poşta ţărişoarei)
M-am săturat să fiu Gică Contra şi să mă opun destinului luminos pe care îl are această ţărişoară înscris în Cartea Timpului. Plus că încerc să fiu mai optimist, aşa că nu pot sonda prea amănunţit tenebrele propriei minţi, care ascunde doar întuneric.
Însă vreau să declar cu mâna pe inimă că eu am încredere în Domnul Băsescu. Nu ştiu ce vrea tanti asta şi nici nu mă interesează. Domnul preşedinte a spus că trebuie să strângem puţin din dinţi, înainte să ieşim la liman. Dacă doamna asta nu e mulţumită cu multi-sutele de reforme pe care Domnul Băsescu ni le aplică pentru o viaţă mai bună, cine o opreşte să nu se ducă spre alte zări, unde crede ea că îi va fi mai bine? Eu nu, în mod sigur.
ŞTIU că Domnul Băsescu ne va salva şi ne va duce spre un viitor al succesurilor. Toată lumea ştie asta şi este de acord, pentru că altfel nu cred că miliardele de intelectuali de pe la noi s-ar fi vândut pentru o găleată cu orez, ca să voteze cu cine trebuie. NU, NU, şi NU! Neamul meu prea-iubit este prea cerebral ca să facă asta, este prea filosof ca să încredinţeze frâiele ţării unui neavenit incapabil. Ştiu că acum o dau toţi cotită că ei nu au votat cu Domnul Băsescu, însă mint cu neruşinare! Inconştient ştiu că mai avem o singură speranţă ca să ieşim la liman şi să trăim bine, deci mâna cu ştampila le-a fost condusă de Cel de Sus, pentru a nu greşi pătrăţelul de pe buletinul de vot.

Eu cred cu tărie că Domnul Băsescu (lăudat fie-i numele) nu ne va lăsa de izbelişte, că ne va ocroti şi ne va integra în absolut, pentru ca generaţii de acum încolo să îşi aducă aminte de martirii care au făcut din România întâia putere a a acestui colţ ce Cale Lactee. Se va inventa zborul intergalactic, planeta îşi va schimba înfăţişarea dar noi nu vom fi uitaţi; vom defila spre infinit, în frunte cu Cel Mai Iubit Fiu al Poporului, căruia i ne închinăm cu pioşenie şi nemărginită adoraţie.

luni, 4 octombrie 2010

Nostradam de Românik

Doamna Elena Băsescu (mama, nu fiica europarlamentară) a trecut la cele veşnice. Dumnezeu s-o odihnească.
În familie, mâhnire cruntă. Dar...haideţi să nu disperăm şi să privim partea plină a paharului gol: în sfârşit, Domnul Traian cel Mare şi Sfânt îşi poate dezlănţui eul poetic în toată splendoarea lui, recitînd fără nici o apăsare:

Deasupra-ţi cerul se înalţa
şi de pe el privesc în jos
Sute de stele ce-l admiră
Pe bravul om prietenos.

Iar după luni de mers pe-ntinderea albastră,
Întors din nou la ţărmul tău iubit,
Ai alergat grăbit spre casă,
Să vezi iar chipul mamei fericit.

Casa era pustie şi cernită
Şi ai plecat încet, spre cimitir,
Ca să aşezi în ţărâna proaspat răvăşită
Un trandafir, trei lacrimi ş-un sărut.

P.S.: Din moment ce Suveranul a anticipat acest moment cu peste 2 decade în urmă, se poate spune că prin vine-i curge sânge de Nostradamus?

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Odă Conducătorului Iubit


Traian, Traian, domn cel mare
Seamăn pe lume nu are
În Bucureşti cuibu-şi are
Ca un şoim voinic şi tare.
Din Cotroceni când el sare,
Pune pieptul la hotare,
Ca un zid de apărare.
Braţul lui plin de putere
Scapă ţara de lichele
Braţul lui viteaz băseşte
Pe moguli mi ţi-i găseşte,
Comuniştii-i nimiceşte!
Mafioţi cu chica tare
I-azvârle-n spânzurare
Şi-i înjugă ca să are.
Perverşii îi pârjoleşte
Ticăloşii-i risipeşte
Tâlharii îi otânceşte.
Lumea-ntreagă stă-n mirare,
Ţara-i mică, ţara-i tare
Şi duşmanul spor nu are.


Slavă Ţie, Soare frumos şi luminos!!
Amin!