Românica - The Land of unChois..

...Pentru că:
Mi-e scârbă de beizadelele cu creierul purtrezit, care urinează ostentativ pe troiţe, doar pentru a arăta că au ceva în pantaloni.
Mi-e lehamite de fiii şi ficele care se cred sfincterul galaxiei, doar pentru că părinţii sug cu talent la ţeava naţională de bănet.
Mă dezgustă parangheliile protestatare şi cretinitatea aia de dans pinguinesc, care cică ar fi trebuit să bage spaima-n aleşi.
Mă tâmpesc băsiştii care-şi pupă idolul între nume şi-l purifică de toate resturile urât mirositoare care-l mânjesc, aşezîndu-l pe un altar intangibil pentru muritorii de rând.
Mă exasperează naivii idealişti care, una-două, o bagă pe aia cu poziţia lotus şi speratul aiurea-n tramvai.
Mi-e silă de proştii care îşi fac stive de acatiste şi cărţi sfinte, apoi se roagă cu lăcrămi amare poate-poate le-o trimite Dumnezeu vreun înger care să îi scape de sărăcie şi trai greu.
Mă oripilează cocalarii cu bordul maşinii plin de crucioace care mai de care mai lucitoare şi mai sclipicioase, care ar trebui să îi recomande Providenţei ca pe nişte persoane alese ce se află în exerciţiul vieţuirii.
Mi-e greaţă de maneliştii cu puţa nanometrică, care înjură ca turbaţii doar pentru că li s-a părut că le-ai călcat pe bătături curva din dotare, dar nu-s în stare să dea probă practică a virilităţii lor debordante.
Mă obosesc tembelii care se iau la tăbăcit pentru că ţedeul vecinului orăcăie mai tare.
Mi se revoltă stomacul de atâta iubire aprigă ce zace folosită prin boscheţi, ca o dovadă mută a nepăsării crâncene.
Mi se încreţesc ficaţii de la atâţia jmecheraşi impotenţi care cred că ei au îndoit banana, doar pentru că au demarat cu scârţăit de roţi de la semafor.
Mi se ofileşte flora gastrică când văd papuşi cu pretenţii de bombe sexiste, care cred că spălatul degetelor în gură şi scuipatul de seminţe sunt semne ale profunzimii spirituale.
Mă disperă botoasele cu pleoape bătucitoare, care au fantasme de modele în extaz şi se pozează în oglindă cu telefonul roz, tunat cu inimioare şi fluturaşi multicolori.
Mă înnebunesc idioţii tineri doritori de distracţii, care cred că beţia soră cu moartea şi pufăirea de bălării este apogeul distracţiei.
Mă revoltă clubangii care zbiară „TRĂEASCĂ GUŢŢŢŢŢ” în miez de noapte, pe străzile oraşului.
Îmi provoacă vomă boemii care îşi arată fineţea morală prin râgâituri abjecte cu iz de pişoarcă orzoasă, care l-ar umple de scârbă şi pe un porc care se bălăceşte în groapa cu căcat.

Mi se scorojesc neuronii când văd splendoarea mizeră în care se scaldă colţişorul nostru de Rai. Mă dor creierii capului de la traiul în curticeaua asta bolnavă, în îngrăditura asta cancerigenă, în viermuiala asta fetidă de curvăsăraie tâmpă, ridicată la rang de artă.

Dilema Nouă

Achesez la hotărârea prietenei condeere de a nu mai scrie despre întâmplările din politica românească. Măcar pentru o perioadă, vreau şi eu o pauză de la nesimţire, prostie crasă şi tupeu preacurvesc...Deci am ajuns la capătul capătului tuturor răbdărilor şi chiar nu mai pot! Sincer, aş lua eu o pauză definitivă şi irevocabilă de la Românica şi minunile ei, dar tare mi-e frică că p-acilea îmi vor putrezi oscioarele (sper cât mai curând posibil, că m-am plictisit de moarte p-ici pe la ogradă).
Eeeee....dar până una alta, plec puţin în recreaţie, că mi se stafideşte creierul de la atâta tembelism! Nu se spune că toate lucrurile bune încep cu o pauză?? Deci, iau pauză! Nu ştiu ce dracu’ de bunătate ar putea ieşi la final, dar asta e deja la faza 2...iar eu intru în faza 1. Toate la rândul lor...

Cum spuneam, refuz totalmente politica. Aşa că mă încăpăţânez să nu-mi mai exprim părerea cu privire la afirmaţiile răguşite ale Melaniei Vergu, pe care ni le-a slobozit în ochi fără nici o perdea de protecţie. Nu sunt obligat să ascult toată cireada de inepţii ale conducătorilor iubiţi, mai ales că gingaşa făptură nu e vreo statuie a eleganţei sau vreo prezenţă luminătoare, un far al înţelepciunii căruia îi datoram închinăciune sau obedienţă. Deci, băi fraţilor! Am rupt-o-n fericire cu toată (multi-suti)reformarea învăţământul dacă plenipotenţiara asta de lemn e mare conducătoare de proiecte naţionale! De fapt, ce viloaca mea?? Din moment ce avem ministru la învăţământ pe un nătâng care calculează viteze de membre băseşti în acţiune, un plin de lapsususuri care nu ştie să scoaţă 2 vorbe de la el din nucă şi aşteaptă să i se sufle răspunsul – gest execrabil, pedepsit cu ditamai doi-ul la catalog – la ce Mama Trăncălăilor să mai am aşteptări???

În fine...am cam luat-o prin lanul de bălării. Spuneam că tovarăşa eminenţă a fost invitată la o emisiune. Nu mă interesează ce a scos pe gură, pentru că nu dau o ceapă degerată pe emanaţiile glorioşilor cârmuitori, fie ele şi exotic parfumate. Totuşi, de aseară mă frământă o întrebare capitală pentru....pentru ieşirea din criză, desigur!!

"De ce splendoarea rozelor ce mor a venit duduia asta cu ochelarii de soare înfipţi în creştetul capului?? Îşi apăra inteligenţa de diabolicele reflectoare anteniste, care sigur-sigur i-ar fi prăjit circumvoluţiunea?? Se crede vreo boare învăluşată în fantastic, vreo divă care sparge târgu-n gură?? Cam care ar fi motivul, că să-mi crape antena de bulgari dacă îl pricep! (şi am insomnii, şi mă perperlesc în pat mai tare ca d-na Udrea, din cauza imposibilităţii mele de pătrundere a misterelor ancestrale")

P.S.: Probabil mă veţi întreba de ce papuci mă mai uit la toate dezbaterile cu pedelei, dacă tot mă doare-n inima flexului despre ce rahat cu perje slinoase mănăncă specimenele. Păi...ce vă să zic?? Sunt în vacanţă (pe canapeaua din sufragerie, precum Al Bundy) şi vreau să mă distrez copios! Ador bătaia, deci îi dau înainte cu tupeu, indiferent de consecinţe!
Luni a fost cu Boureanu (care, fie vorba între noi, nu şi-a făcut numele de râs nici de data aceasta), marţi (cred) a fost tâmbălău cu Blaga, ieri cu Ciocârlia Neamului enunţată mai sus...Deci, o adevărată încântare pentru urechi, o continuă satisfacere a nervului care se ocupă cu violenţa!

Întrebare

Invitat la o emisiune, Vasile Blaga bălmăjea ceva (nu am stat să ascult cu atenţie, că mi se frânge interesul care-l am pentru discursurile ăstora) despre "poliţiştii angajaţi la stat". Pun o întrebare de om prost:

"Există şi poliţişti angajaţi la patron/mogul??"