Sailing on ice

Furt jegos

URĂSC BĂNCILE DIN ROMÂNIA!!! DIN PARTEA MEA, SĂ DEA TOATE FALIMENT ŞI SĂ SE DUCĂ DRACU CU TOT CU ANGAJAŢI!
URĂSC BĂNCILE DIN RĂRUNCHI, DIMPREUNĂ CU CĂCATURILE LOR DE PLASTIC CARE CICĂ E MODERN SĂ LE PORŢI!

Acum câteva milenii pe când eram şi eu mai tânăr, mă puse Încornoratu' să îmi fac şi eu un răhăţel plastifiat, ca la americani; când m-am văzut cu el în portofel, toată lumea era a mea! Mă simţeam Buricul Din P-ţa Mare, Făt-Frumos Cu Stea În Frunte, Fetelea Cu Moţ Al Civilizaţiei ăsteia de căcat! Nici nu mai contase că dădusem 300 de mii (urmau să îmi fie returnaţi la închiderea cardului), ca să fie acolo în cont, să nu fie sărăcuţul ca pielea curului la plaja de nudişti.
No, şi câţiva ani, chiar l-am folosit! Îmi puneau bursa la facultate (v-am mai zis că eram deştept la tinereţe - pesemne şi neuronii mei erau mai potenţi şi mai deşi pe vremea aia) pe el, mai completau părinţii ca să pot plăti cazarea la cămin...ce mai! Eram aşa de mândru când mi-o vâram (pe cartelă) în bancomat sau când mă dădeam inteligent şi explicam modul de folosire al A.T.M.-ului vreunui babalâc învechit, de nu vă pot spune! (Ştiu că mă comportam ca un imbecil, dar aveam şi eu bucuriile mele puerile, fiind trăitor în haznaua asta mioritică). Toate bune şi frumoase!
Doar că faculta a trecut, bursa la fel, iar cardul a rămas gol...pentru vreun an şi ceva. Azi, ce-mi dă mie în gând?? "Băi, acu' să ţin mizeria aia în portofel degeaba, îmi cam ocupă loc! Ia să dau eu o fugă la scaunul de dezvoltare să îmi închei socotelile cu ăştia!"
Zis şi făcut...Bună ziua, bună ziua, am venit să opresc contul acesta!
- Da sigur, cu plăcere, dar trebuie să mai daţi 56 lei!
- AOLEU!! Apăi cum dracu' vine mârşăvenia asta?? Parcă fusese vorbă să îmi returnaţi voi 3...30 lei! Ca ce chestie să vă dau eu din banii mei, că aşa vi se scoală?? De unde este suma aceasta??
- Trebuie! Noi vă luam comision din fiecare sumă pe care o aveaţi pe card, la care se adăuga comisionul de folosire. Dacă nu aţi mai alimentat contul, noi vi-i l-am blocat, dar am continuat să vă taxăm! Plus de asta, s-a mai adăugat şi comisionul de 22 lei de început de an, care garantează că vă vom ţine contul deschis pâna la finele anului 2010!
- Băi oamenilor! Dar EU NU ÎL ŢIN DESCHIS!! SUNTEŢI CHIORI?? EU ÎL ÎNCHID!! CÂT DE IDIOŢI PUTEŢI SĂ FIŢI??
- Ne pare rău, data de colectare a comisioanelor a trecut. Nu avem ce vă face!
(Băi pulifricilor, ce puii mei e asta?? Vreau, nu vreau, la mine fată banii peste nămeţi, să vi-i dau vouă pe căcaturi??)

Mă gândeam să îi las dracu' cu coperţile lor magnetizate, să aştepte să le dau banii pân' li s-o lungi urechile. Chiar era vitează atitudinea asta...dar din experienţă ştiu că dobitocii bancari te vânează şi pentru câţiva lei, iar un proces e fix ce îmi mai trebuia! Abia am mai scăpat de o situaţie asemănătoare şi nu aveam mâncărici să mă introduc din nou în ceva asemănător! Ce să fac?? Las capul în jos, înghit căcatul cu lopata şi le plătesc. Treacă de la mine şi asta....din nou!
Dar nu mai folosesc carduri în viaţa vieţilor mele! Îmi bag piciorul în evoluţia voastră împuţită şi nu mai fac aşa ceva! Mă bat cu oricine şi orice, dar baaaanii meeeeei (pac-pac-pac-pac) nu îi mai ţin niciodată decât în buzunarul meu! Nu în pana mea de depozit cu dobândă zero, nu pe vreo plăstăcăraie ordinară imprimată cu mama mă-sii ce imagine (cică aşa e fency acum), nicăieri! NICĂIERI AM ZIS!!!

Ce să-i faci?? Până nu eşti mic nu eşti mare, şi până nu eşti prost nu te faci deştept! Omul din greşeli învaţă...şi prostu' nu înţelege nimic din ce învaţă!

Of-offf, măi-măăăiiii...

Ce-mi place când e cu pasiunea arzătoare la simţiri! Vomit de atâta exaltare, nu alta!

"M-am despărţit de prietenul meu după 3 ani minunaţi petrecuţi împreună... Aseară m-am mutat de la el... mi s-a rupt sufletul..stau la o prietenă şi m-a adus până aici cu maşina...am discutat la plecare şi a plecat plângînd, spunîndu-mi într-una că mă iubeşte dar că nu mai poate continua... nu ştiu ce să mai înteleg... de vineri mi-a spus că are pe altcineva, şi că aşa încearcă să treacă peste despărţirea asta, dar îmi repetă că mă iubeşte... de ce?
Ajuta-ţi-mă să trec peste asta,vă rog...Orice sfat e binevenit.... "

Înainte de a mă pune pe alte comentarii pline de iubire, se cuvine să ajut acest monument al naturii moarte care se zbate în oceanul învolburat al erosului....totuşi, pentru a intra în atmosfera romantică a îndrăgostiţilor, îmi permiteţi să mă minunez puţin de cantitatea de imbecilitate care poate fi cuprinsă de căpăţâna unei tute?? O fi ceva cu mine, dar pe cuvânt că nu îi pricep vorbili de nici o culoare! Spre exemplu, nu pot înţelege de ce mama ciorilor s-au despărţit ăştia dacă au avut o relaţie de 3 ani minunaţi, la finele cărora ambii au plecat în direcţii opuse, dar cu lacrimi în ochi şi gura plină de declaraţii melodramatice; se îmbăiau în tone de dragoste şi ce e prea mult strică?? Nu mai aveau ce face şi s-au pus pe sporturi extreme??
Apoi...Ce puii mei de iubăciune e aia în care te deztrăbălezi în patul alteia pentru că nu poţi suporta efectele despărţirii?? Parcă atunci când vedeai persoana iubită, câinii se gudurau cu coada plină de colaci cu ciocolată, cerul se înrozea, păsărele cântau vesele şi Dumnezeu te lăsa să îl apuci de picior; cum vine asta "Te iubesc, dar nu mai pot"?? Ce fel de spirale universale şi planuri superioare sunt acolo unde spui "Te iubesc dar dă-te mai acana, că prezenţa ta îmi provoacă greaţă"?? Nu te mai completează jumătatea, nu te mai sprijină, nu îşi mai ia chiloţii care îţi pornesc ţie motoarele romantice??
Ca să nu mai zic de menţiunea cu mutatul; mi se pare mie, sau zâna fără iubire a rămas puţin cam homeless?? Of, săraca păsărică...câte are de pătimit, sărmana, pentru a-şi dovedi dragostea adevărată!
Şi finalul apoteotic...cât de inteligentă poate fi pachiderma senzuală (între dinţi) care scrie pe internet aşa ceva, apoi mai şi cere ajutor?? Chiar crede că cineva o să dea vreun sfat?? Şi chiar dacă îi dă, e atât de tembelă să îl urmeze?? "Eu sunt o făptură frumoasă, iubitoare şi...ăăăă...iubitoare rău de tot, care am avut un handrălău ce mă iubea cu foc timp de 3 ani şi acum le iubeşte pe altele cu practica, pe mine doar cu teoria...sunt prea dobitoacă ca să ies din impas! Vă rog, need hepl!" (ultima oară când am verificat prin cartea de gramatică "ajuta-ţi-mă" nu se scria aşa).
Băi! Chiar sunt eu aşa de porc insensibil, sau disperata asta are probleme cu angrenajul??

Acum sfatul: Draga mea don'şoară, nu ştiu ce o fi în sufletul casanovului (cel mai probabil demonstrează că nu e impotent), dar este clar că în capul tău domneşte vidul. Bagă şi tu o zdrumicare din şunci printr-o afumătoare clubăroasă şi îţi mai găseşti tu şi altă jumătate, că de pro...goriloi cu ceafa lată e plină ţara! Ce dracu' poate fi aşa de greu?? Nu calci pe iubire la fiecare pas, dar eşti prea dobitoc să o vezi?? Nu suntem noi înconjuraţi de floricele pufoşele şi inimoace darnice, dar ignoranţa ne întunecă ochii şi mintea, pentru a nu le vedea?? Beleşte ochii în ce îţi tufleşti încălţările gingaşe şi îţi dai seama după miros (sper măcar că asta poţi să faci şi singurică) dacă ai nimerit dragostea hărăzită ţie...

Exemplarele astea numesc circul de mai sus "dragoste??". Păi teoria spunea că iubirea e cel mai curat simţământ, care dacă te păleşte, te ştanţează pe viaţă; dormi în căcat până-n gât şi cureţi şanţurile cu limba fără să crâcneşti, dacă şi numai dacă sufleţelul pereche te însoţeşte! Păi la voi săgeata lu' Copidon are termen de garanţie?? A trecut data limită şi anticorpii resping parazitul cel scârbavnic?? Vine expirarea şi încep să colcăie viermii prin ventricule?? Câtă puritate şi minunăţenie, n-am ce zice! Te iubesc şi te ador, ca pe-un pui de şarpe chior...
Mi se rupe aorta de milă!