Se afișează postările cu eticheta recenzie film. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta recenzie film. Afișați toate postările

luni, 26 mai 2025

Albă ca Zăpada şi poveştile moderne

"Plouă, plouă, plouă...vreme de beţie! Plouă, plouă, plouă, ce melancolie"!
"Ploua infernal şi noi ne iubeam prin mansarde...în luna lui Marte"!
"Ploaia care va veni, le va potopi pe toate! Să-ncercăm să facem noi, un oraş fără păcate"!
"Plouă cu bărbaţi, aliluia...plouă cu bărbaţi! Amin! O să mă duc afară şi-o să mă ud până la piele...oooo, da"!
"Cântăm în ploa-aie...cântăm în ploaaieee"!....
"Poate dacă ploaia s-ar opri şi din cer n-or să mai cadă lacrimi... stelele-ar răsări, tu ai veniiii"....

...şi mai ştiţi ceva cu ploaia? Că e o vreme total bacoviană pe afară şi plouă cu clăbuci, de trei zile-ncoace. 

Dar... nu-i problema. Cu ocazia asta, abia am avut şi eu timp să mai văd un film, că îmi doream şi nu puteam. Vorba aceea: "Păsărica-i cu noroc, tragi cu puşca, nu ia foc". No, aşa şi eu cu filmul meu cu noroc; îl porneam şi nu treceam de generic, că şi trăgeam la aghioase. Asta, desigur, până am prins momentul propice - şi am văzut "Albă ca Zăpada/Snow White", varianta 2025. 
Teoretic, filmul acesta nu-i nimic altceva decât desenele animate din 1937, transpuse în film live-action. Practic... e mult de comentat.

La nivel mondial, filmul a fost tratat ca o odioşenie - deşi, unii dintre cei o mână pe prieteni pe care îi mai am, mi-au spus că le-a plăcut. M-am bucurat pentru ei şi mi l-am propus şi eu spre vizionare, să-mi fac o părere proprie.
Iar după ce l-am văzut, am rămas cu întrebarea: este un film bun?

Dacă te raportezi la el ca la o ecranizare fantezistă, din ciclul "Cenuşăreasa este o croitoreasă medievală foarte bună, care primeşte hate de la concurenţă; zâna e un zân negru, nehotărât în privinţa genului pe care îl are, aşa că poartă crinolină peste pantaloni, iar tunsoarea periuţă se asortează de minune cu bărbuţa modelată fantezist; prinţul e un timid şi fricos, care se îndrăgosteşte de Cenusăreasă (dar nu îi spune că o iubeşte, ca să nu-şi eticheteze relaţia) - apoi abdică de la tron şi o urmează într-un turneu mondial prin marile metropole ale lumii, ca să îşi prezinte creaţiile vestimentare" - şi nu iei în calcul povestea şi nici măcar animaţia originală, ai putea spune că e un film bunicel. Efectele sunt superbe, actorii îşi fac treaba, melodiile sunt melodioase, peisaje sunt grandioase... Deci e drăguţ, ce să zic?
Până la urmă, reinterpretările nu sunt un păcat. Andrsej Sapkowski, de exemplu, a introdus-o pe Albă ca Zăpada în lumea Witcher - dar acolo era o tânără ostracizată pe toate părţile şi de către oricine, violată în prea multe rânduri, bandită, murdară şi plină de păduchi. Iar în universul în care monştrii mitologici sunt simple creaturi care îşi văd de treaba lor, iar oamenii sunt adevăraţii monştri, ideea funcţionează. Şi chiar e de succes!

Însă, dacă te apuci să compari "Albă ca Zăpada" 2025 cu animaţia originală...îţi dă un rezultat cu multe virgule. Foarte multe, de fapt!
Iar problema tocmai asta este: filmul a fost promovat ca fiind ecranizarea unei poveşti pentru copii, dar actualizată pentru audienţa modernă. Şi de aici, se rupe totul...pentru că ştim cu toţii, copii de astăzi nu mai sunt încântaţi de simplitate şi frumos, ci de corectitudine politică, drepturi sociale egale - cu iz de propagandă comunistă şi valori care sunt valori, doar dacă sunt privite din anumite puncte de vedere.

Pentru început, Albă ca Zăpada nu mai este albă ca zăpada, de unde şi numele. Rolul este jucat de o actriţă cu descendenţe columbiene, care mi se pare foarte drăguţă - doar că nu se potriveşte deloc, cu rolul. Iar alegerea aceasta a fost cu intenţie, pentru că nu cred că în toată lumea nu există o domniţă care să se potrivească cu cea descrisă de poveste! Până şi eu cunosc una - pe care nici măcar nu trebuie să o îmbraci în costumaţia specifică! Doar te uiţi la dânsa şi exclami: "Asta-i Albă ca Zăpada, frate"! Şi te bucuri că poveştile prind viaţă. 

Da' mă rog...nu ne proptim în detalii! 
Problema e că marea e formată din picături, iar filmul din detalii, care se tot adună!
Şi uite aşa, Albă ca Zăpada îşi trage numele din momentul naşterii, care s-a petrecut iarna, în timpul unui viscol grozav. Că nu aveai cum să o întorci altfel, ca să iasă numele binecunoscut.

Apoi: tatăl împărat al Albei ca Zăpada, se recăsătoreşte cu o doamnă foarte drăguţă - care-i Gal Gadot, Femeia Fantastică! E ce trebuie... şi e rea, că aşa cere rolul. Doar că nimic nu îi arată răutatea. 
Adică, na, sunt nişte semne subtile: de când vine la conducerea regatului, porumbeii de pe cer se transformă în ciori, peisajele colorate devin sumbre şi gri, oamenii sunt mereu trişti şi săraci, iar regina e zgârcită şi nu vrea să împartă nimic, cu nimeni.  Ba o mai pune şi pe prinţesă la slujeală şi diverse treburi gospodăreşti!
Dar în rest...prinde un furăcios şi nu-l omoară - ci îl leagă de-o poartă, ca să-l vadă lumea. Noroc că e salvat de Albă ca Zăpada, pentru că are suflet bun. Şi gata, subiect închis! Nu există urmări pentru nimeni. 

Mama vitregă are, însă, o obsesie cu frumuseţea şi se tot uită în Oglinda Fermecată, să întrebe dacă e cea mai frumoasă din ţară. Şi când află că Alba ca Zăpada e mai frumoasă, pentru că are suflet mai bun (adică e urâtă, dar bunătatea sufletului o face cea mai frumoasă?), dă ordin să fie omorâtă.   
Bineînţeles, vânătorului i se face milă de ea şi o lasă să fugă în pădure - şi ajunge fata la casa... creaturilor magice şi de poveste. Sau ceva de gen. Pitici  e clar nu sunt, că e jigneală mare să vorbeşti aşa urât, în ziua de azi.



No, cert e că doarme acolo, o găsesc ăştia, se minunează şi ţin sfat, dacă să o primească pe Alba sau nu - care oricum vrea să plece, că trebuie să salveze regatul de maică-sa vitregă şi să fie lider. Dar cedează rugăminţilor piticeşti şi acceptă să rămână, până la urmă - deci, logic, că îi pune pe pitici să-şi cureţe căsuţa, pentru  că o femeie modernă nu mai face şmotru acolo unde stă. 
Din contră: ea cântă şi dansează, răspândind voie bună. Iar în pauză, ajută piticii cu o vorbă de duh...pentru că uitai să vă spui: ăştia îşi dădeau cu bullying şi cu hate unii altora, într-o veselie! Mutulică, cel puţin, e terorizat, săracul... şi e mut nu pentru că nu poate vorbi, ci din cauza caracterului introvertit şi a traumelor pe care le are. Noroc că-l ia prinţesa cu binişorul, îl învaţă să fluiere şi-l vindecă. Ce poate fi mai simplu de atât?
Şi cam atât cu creaturile magice. Nu au alt rol în poveste. Mai apar în scena priveghiului pentru Albă ca Zăpada, o dată în scena în care se duce prinţesa să îşi recupereze palatul de la regina cea rea şi în scena de final, când dansează. 

În rest, Alba pleacă de la pitici, se întâlneşte cu o trupă de haiduci foarte diversificaţi în culoare şi naţionalităţi, îi salvează când sunt atacaţi de trupele palatului, prin agăţarea propriei rochii într-un copac - momeală ce îi zăpăceşte total pe soldaţi, apoi pleacă mai departe, ca să-şi vadă de lidăreala ei. Şeful haiducilor, care era băiatul salvat de prinţesă la începutul filmului, pleacă la palat să o bată pe regină, dar este prins - şi atunci vine scena cu mărul otrăvit, pe care vrăjitoarea/regina mamă vitregă ajunge să i-l dea Albei ca Zăpada. Dar nu ca să-l guste, ci ca merindă pentru drumul spre salvarea şefului de haiduci (care nu e prinţul, dar e dragostea ei adevărată). Doar că fata muşcă imediat din el şi pică lată. De ce? Probabil de foame ce-i era... 
Neprinţul se salvează singur, aleargă spre prinţesă, o pupă şi o trezeşte. 

Bine... povestea originală nu e cu trezitul prin  pupat decât în cazul Frumoasei Adormite. În "Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici", fata, chiar aşa şi moartă cum pare, îi cade dragă prinţului - care îi roagă pe pitici să i-o ducă la palat, ca să se uite la ea toată viaţa. Doar că un pitic se împiedică, racla se zdruncină şi Albei ca Zăpada îi sare bucata de măr otrăvit din gât, fapt pentru care înviază.
Dar la Disney, nu e aşa şi mergem înainte.

După pupat, prinţesa se deghizează în Scufiţa Roşie şi pleacă spre palat, însoţită de un alai de animale, creaturi magice sub formă de pitici şi haiducii cei diverşi. Convinge şi gărzile să vină de partea ei, pentru că le ştie numele şi ocupaţia... apoi stă stoică în faţa reginei, ca să fie omorâtă. Doar că regina e atât de rea încât explică faptul că răutatea ei ţine de percepţie, pentru că supuşii trebuie să fie conduşi cu mână de fier, nu cu blândeţe. Apoi fuge la palat, îi explodează Oglinda Fermecată în faţă şi se mumifică.
La final, toată lumea se îmbracă în alb, cântă şi dansează, pentru că au scăpat de rău, iar Albă ca Zăpada a devenit liderul care trebuia să fie. 

No, ăsta-i filmul. Bunuţ, dacă îl iei ca atare. Ilogic pe alocuri, dar nu contează...am văzut filme în care unii şi-au înşurubat un motor de rachetă pe capota maşinii şi au zburat cu ea în spaţiu, să facă drifturi pe acolo.  
Dar cu povestea nu are absolut nimic în comun. Şi poate de aceea, s-au şi supărat mulţi.

Mie mi s-a părut un film fad. Dacă tot  s-au apucat să explice lucrurile, de ce nu au făcut-o cum trebuie? 
Regina e rea şi nu prea...dar sigur are nevindecat copilul interior. Din cauza urâţrniei, probabil că şi-a luat şi ea bullying când era mică şi a devenit obsedată de frumuseţe şi control. Piticii-s bulitori doar ca să le ţină Alba ca Zăpada o prelegere de bune maniere, prinţul neprinţ e şi el pe acolo, ca să pupe niţel şi să cânte, haiducii diverşi sunt ca pătrunjelul în supă: nici nu-ncurcă, nici n-ajută. Gărzile de la palat apar şi dispar fără explicaţii, iar Albă ca Zăpada e lideră şi bună la suflet. De ce? Iete d-aia!

Uite aşa, am mai văzut un film de succes. Şi sunt mai bogat cu... habar n-am! Şi copil de-aş mai fi fost, tot  nu ştiu ce trebuia să învăţ din acest film; însă nu-i problemă, că am şi eu, limitările mele. 
Spre exemplu, în timpul unui vlog, un nene spunea că nu îşi lasă copilul să ia contact cu povestea "Albă ca Zăpada". Ce să înveţe de acolo? Cum o fată minoră locuieşte cu şapte bărbaţi maturi în casă şi le slugăreşte la treburile gospodăreşti? 
Eu nu am pus niciodată problema aşa, pentru că nu înţeleg de ce aş face-o. Dar, na... de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.

Să bem pentru asta!    
...şi-un cântec vesel să cântăm, că am făcut destulă fotosinteză pe ziua de astăzi!


[Nightwish - Phantom of the opera]

P.S.: Piticii sunt oribili cu crăci. Cel mai drăguţ, de fapt, e Mutulică. În rest, toţi mi se par tare deformaţi. 

sâmbătă, 21 martie 2015

Bătaia e ruptă din Rai, pentru că din Rai vine IUBIREA

Gata, hai că ne-am liniştit şi cu eclipsa de soare. A fost foarte, cea mai minunată...chiar spectaculară - cică aşa se zice acum, dacă vrei să o arzi inteligent! O splendoare, ce să mă mai dau după vişin...Doar că nu am văzut nimic! Ştiţi poezia aia a lu' Nichita "Ploua infernal şi noi ne iubeam prin mansarde"? No...la mine a nins ca-n poveşti, deşi stăteam cu ochii beliţi prin toate mansardele posibile, doar-doar oi găsi vreun petec de cer senin! Mă uitam pe geam şi mai că-mi venea să cânt colinde şi să aştept Moşul cu sacul de daruri!
Dar a trecut, nu-i nimic...cică mâine, poimâine e soare. Atât că...cică mâine, poimâine nu mai e eclipsa! Bă, ce mă enervează! Nu putea să ningă, da' să fie senin? Fără nor, frate, să împăcăm şi capra şi varza! Mai trăiesc eu încă unşpe' mii de ani să prind minunăţie de triplă sărbătoare astronomică -  şi eclipsă, şi superlună, şi echinocţiu? Tata le mai vede îngemănate ca una, că eu... În puii calului, habar nu am de mai prind ziua de mâine! C-apoi ce e omul? Frunză-n vânt...
Ghinion curat şi am încheiat povestea!

Zic mai bine să ne ocupăm cu ceva mai pământesc...sau să rămânem în sfere celeste? Pământesc? Ceresc? Pământesc? Ceresc? Ala-bala-por-to-cala, iţi biţi furca-n cur, vin jandarmii şi mă fur...ŞTIU! Să facem o combinaţie neaşteptată, o împletire pe sistem "îngerii cu floricele împletesc mândră cunună"...că tot e de sezon.
Păi şi atunci, nu putem vorbi decât despre dragoste! Iubire, casanoveală, seducţie, patimă...că asta-i singurul liant dintre sacru şi profan pe care îl cunosc! Doar iubirea şi numai iubirea anulează antitezele, uneşte contrariile, combină yingul cu yangul, trompeta cu nota muzicală şi fluturii din stomac cu mâncărimea din călcâie! Mai neaoş, ca p-aci pe la noi, iubirea fericeşte pe toată lumea: Ce-i place bărbatului? Scârţâitul patului...Ce-i place nevestei mele? Scârţâit de canapele!
Perfect! It's a win-win situation!



Problema majoră e că dragostea e un pic cam vicleană şi nu o poţi găsi aşa de simplu, ca pe pită. Acolo-i joacă de copii...ai gătat-o, fugi la o pitărie şi te-ai rezolvat! Dai banu', ţi-ai luat marfa şi-ţi vezi de drum! Nu-i vorbă, că şi dragostea o plăteşti...treaba mare şi importantă e de unde să o cumperi! Păi nu? Dacă tot dai un ban, măcar să ştii că nu te alegi cu vreo chinezărie abjectă, făcută pe vapor. Deci. repet: dacă vrei să găseşti dragostea, foarte, foarte important este să ştii unde să o cauţi.
Eu nu ştiu. Am auzit că au apărut cărţi şi îndrumare de profil, dar ce să zic...nici în şcoală nu am tocit. De ce m-aş apuca acum să învăţ locaţiile pe unde se ascunde neisprăvita, când Mama Natură mi-a dat tot ce-mi este necesar? Casc şi eu ochii şi mă uit în jur cam ce preferă sexu' slab, că doar nu-s picat în cap!
Zis şi făcut! Îi casc...dar ce văd? Cică un real fenomen global în rândul femeilor alfa (adică toate, că nu-i nici una nebună să spună că nu e puternică şi specială), un succes care le-a răsunat cu ecou prelung în cele mai intime profunzimi este, ce să vezi? O carte de dragoste, devenită blockbuster...50 de umbre ale lui Grey/ Fifty Shades of Grey. Acuma, de ce să mint? Mie mi se pare o cretinătate de film. Adică na..ce ţi-ai putea dori să vezi la el? Mamă, o arată p-aia goală! Ţâţeeeeeeeee!!!!! Aşa, şi apoi? Păi nu prea mult...un şmecheraş putred de bogat o întinde pe o fătucă pe toată paturile, o  cotonogeşte bine şi apoi să vezi minune! Îşi pică cu tronc unu' la altu'! Că doar, vorba poeziei: O bate azi, o bate mâni, astfel dragostea-i gata! Iar el, lovind de săptămâni, îi cade dragă fata...
Pac-pac, se mai iubesc ei niţeluş, gata filmul!

Foarte tare, ce să-ţi povestesc! Asta le-a isterizat pe doamne? Autorul mai e şi femeie...adică nu poţi spune "Imaginaţie bolnavă de bărbat! Ce să ceri? Grobian, nu şi-a părăsit peştera!". Nu, nu, nu..povestea asta e emanată fix de mntea diafanei, angelicei Eva!
Cunosc foarte bine idioţenia aia de gândire, cum că bărbatul nu-i mişto dacă nu se impune, frate! C-apoi de unde respect? Ăla ţi-l câştigi! Cu pumnul! Cu frânghia udă! Eu credeam că dragostea-i cu mângâieri...vorbe duioase...prost! Fraier! Femeia vrea bătută, înlănţuită! Supusă prin umilire! Nu faci dragoste ca idiotu'..mai cu o pupăciune, mai cu un alint...tre' s-o înjoseşti p-aia până-i băngăne capul! O înjuri de tot neamul trecut, prezent şi viitor, i-o tragi pe unde şi cu ce nimereşti, cu cât mai contondent cu atât mai bine, şi apoi zici: "Ştii de ce ţi-ai luat-o? Pentru că te iubesc!"



Serios, aşa se înţelege! Am de partea mea o isterie planetară, o cohortă de fane! Mă gândesc că le place...că doar d-aia-s ude toate! De plăcere, nu de scârbă, în prispa mă-sii! Dacă nu îţi place cum miroase balega, nu se pune că eşti fan balegă!

Dar...dacă femeia se vrea încinsă, de ce pe plaiurile mioritice se priveşte cu atâta scârbă bărbatul care-o altoieşte? 



Vaaaiiii...ce nasol! Huuo, popor de primitivi!!! No, uite colea modernitate: 50 de umbre ale lui Grey! 2015! Pezent!
De ce dacă Gheorghe din capu satului îşi trosneşte nevasta cu coada de la topor (acuma nu suntem toţi cu averi să avem camere speciale de tortură...ce găseşti prin gospodărie nu-i bun?), este beţiv-prost-curvar-nenorocit, dar dacă Grey cel arătos şi plin de bani o biciuieşte pe una cu pisica cu nouă cozi iar la pauze o mai crucifică de tavan pân' se hodine, e coolărău plin de seducţie şi cel mai dorit mascul de pe planetă, fantezie şi idol pentru tot ce poartă sutien?
Care diferenţa, că nu o văd, în mama mă-sii! Chiar ieri era ştire cutremurătoare la tv: o tânără a fost ameninţată cu moartea şi bătută de bărba-su, care a venit în Franţa după ea, doar pentru asta! Apoi s-a întors, liniştit, în România...şi să te ţii tânguială pe capul femeii! Vânătă, speriată, plină de sânge...ţi se frângea inima numai să o vezi!
Dar...în lumina noilor informaţii...APLAUZE!! Serios acuma..vă daţi seama câtă dragoste pe capul omului, dacă a făcut el 4000 de kilometri numai să-şi bată nevasta? Cum a strâns el leu peste leu, a mâncat iaurt cu gem, a îndurat frigul...doar ca să-şi altoiască iubita! Stimă şi respect, jos pălăria! 
Păi să-l văd pe Christian Grey făcând asta! Da, da...ştiu...el pocneşte din degete şi se scoală Einstein din mormânt, să-i inventeze teleportare proprie - aşa e de şmecher! Dar dacă îi iei averea...o pune de mămăligă! Face el sacrificiile astea? Trăit toată viaţa în puf, hai să-l văd cum înmoie covrigi în cana de apă o lună întreagă, să aibă de-o bâtă, să i-o tragă pe cocoaşă lu' gagică-sa!
Face asta? Naaa!! Că nu face! 
  
Păi şi atunci? Pe cuvânt de nu mi-e lehamite...bă femei! V-a adus norocul şi soarta nişte beţivi ordinari, care pe deasupra vă mai şi mângâie cu niscavai curele? Iubiţi-i, mă, nu vă mai bateţi joc de viaţa voastră şi a lor...că vă trece printre deştete şi o cheltuiţi degeaba!! Fiţi patrioate, nu mai visaţi Grey verzi pe pereţi....fiţi mai realiste şi preţuiţi bărbaţii de lângă voi, aşa cum i-aţi luat!
...că doar şi ei vă iubesc aşa cum sunteţi...uneori din tot sufletul! 

Iar IUBIREA este poarta spre veşnicie! Cheia care descuie cămara cu dulceaţă! Energia vitală a vieţii, izvorul de unde s-a născut lumea! Stai, stai...cum era aia? Iubirea este Dumnezeu! Vă bateţi joc de iubire, vă bateţi joc de Dumnezeu! 
Păi chiar în halul ăsta de josnicie am ajuns?