Căldură mare, monşer!

Hei, hei, hei...ce mai faceţi, cum vă descurcaţi cu această minunată apocalipsă de foc şi căldură care s-a abătut peste România?

Pe la ştiri, cică-i blestem: 40 de grade, 50 de grade, 80 de grade.... 100 de grade! Pui apa-n palmă şi ţi se evaporă instant! Fierbe aerul, sub arşita soarelui!!! Haoleu şi văleleleu: 45 de grade Celsius la umbră! Haoleu şi văleleu...de parcă te obligă cineva să stai la umbră! Hă!

Dar nu contează! Specialiştii ne recomandă, cu toate gurile, să bem apă, să stăm la umbră şi să bem apă! "Beţi apă, staţi la umbră, radiaţia, codul roşu-vânăt-negru-curcubeu de căldură, haoleu şi văleleu"! Iar poporul respectă, la virgulă, indicaţiile experţilor: se văicăreşte şi buieşte la mare, să se răcorească la un scăldat în soare şi să facă plajă la soare şi să se relaxeze la soare! Haoleu, căldură mare, monşer!!! Nenorocire, săriţi lume! Cine nu sare, nu vrea schimbare!!!

Ştiţi melodia aceea a Ligiei cu Mister Pink...Mister Juve...Mister...nu ştiu. Un Mister, acolo! No şi cântau ei: "Era cald, acum e frig, cerul plânge şi eu strig printre lacrimi Hei Haleluia, hei haleluia... 30 de grade, zero, zero grade..."?

Acum s-a făcut update 2.1 şi hitul sună cam aşa: "Era cald, acu-i mai cald... ceru-i foc şi eu m-aprind printre lacrimi Hei, haleluia, hei haleluia! 80 de grade, 100 de grade, 80 de grade, 100 de grade"...

No, serios acum: cum vă place vara? Că eu mă simt ca peştele-n apă! 

Teoretic, îmi face rău căldura excesivă, ca oricărui om - mai ales dacă e cald, umezeală, lipsă totală de aer curat şi trebuie să alerg, să mă agit, să dansez şi să fac ca toate ielele. Că-mi şi place, ce să fac?

Practic, însă, ador căldura! Şi dacă nu mă freacă nimeni la melodie... e cel puţin minunat! Adică, în camera în care vieţuiesc sunt 30 de grade şi mi-e bine! Iar când ies în soare şi simt cum începe să mi se înfierbânte pielea, e cel mai frumos sentiment din lume! Vorba unui prieten: mă simt ca-n burta mamei, că şi acolo tot la 37 de grade Celsius stăteam. 

  

Aşadar... da, e cald. Dar e vară, frate, cum este şi-n melodia cu ouă, de la Genius: "Ooooo o-uă! E vară-vară şi cald afară! Ooooo o-uă...e vară, vară, iarăăă! E var' afară - ce, n-am dreptate? Fete, fete şi de toate! Da, da, da, e vara ta"!   

Deci, e vară! Voiaţi frig? Păi nu ne-am săturat de scârciovelniţă? Şi aşa, când mă gândesc că avem doar 2 luni de căldură pe an, parcă mă gâdilă depresia la călcâie... 

Dar, deocamdată, e bine!  Cri-cri-cri, toamnă gri, stai acolo, nu veni!

E atât de cald afară încât până şi examenul de bacalaureat la matematică şi istorie se amână cu o zi - un noroc fantastic pentru elevi, deoarece se pot pune la punct cu materia. Sau la virgulă, cum a fost la proba de română, unde a picat Arghezi,  "mânca-l-ar viermii" - ceea ce l-au mâncat, la fel cum o să ne mănânce şi pe noi. A mai picat Bacovia...

... nişte autori complet învechiţi, care nu mai au relevanţă pentru generaţiile moderne. 

Ce-i drept, avem o istorie plină de personalităţi literare şi culturale...dar gata! Le-a trecut vremea, nu mai sunt bune! Adică, cum să pice aşa odioşenii la bac? Suntem suveranişti? Suntem cu ruşii? Săriţi, ne atacă Putin! HUUUUOOOO!!! Jos cenzura!

Pe onoarea mea, asta-i o totală batai de jeu - ca să mă exprim în franceză! Cum să dai la bacalaureat tâmpenii, când putea să pice un citat dintr-un influencer de valoare, mai în acord cu timpurile moderne? Uite, dacă se dădea un eseu argumentativ despre ultima înţelepciune emanată în eter de ăla... Adrian Elicopter de luptă sau ceva - punem pariu că aveam promovabilitate de 200%, numai cu note maxime şi felicitări?

Auzi, auzi! Să pice Arghezi şi Bacovia - când se credea că pică "Moromeţii". Batai de jeu, exact ce ziceam!

Deşi am dat şi eu acest examen şi am avut o listă de autori. Dar nu mi-am pierdut vremea cu crezut şi ghiceli în cafea, ca să văd ce-mi pică... aşa că i-am învăţat pe toţi. Prost io - că şi cu bac şi fără bac, seminţele tot acelaşi gust a avut! 

C-aşa e-n tenis: când rezumi totul la gustul seminţelor, la ce viitor strălucit te mai aştepţi?

Şi gata, nu mai zic nimic....că mai ştii cum răsare vreunu' că l-am agresat pe săracul minor? Sau o fi major? Nu are importanţă!

Dar au existat cazuri...nu mai devreme de săptămâna trecută, la examenul de capacitate.

Ştiţi reportajul acela cu fătuca cu unghii de 5 kilometri, care zice că a fost minunat, nu a ştiut nimic? Şi speră să ia un 4 sau 5, ca să intre la un "ghetou" de liceu, să facă unghii, gene, păr şi să aibă un salon micuţ, drăguţ, cochet?

Ia staţi, că îl caut:

Şi l-am descărcat, că parcă văd că va fi şters, la cât scandal e pe marginea acestui subiect. Nu ştiaţi?

Unii influenceri deplâng soartea minorei în articole kilometrice, deoarece a fost abuzată de reporterii (majori şi profesionişti) care nu au fost interesaţi de examen - ci o întrebau de unghiuliţe şi filmau, insistent, gentuţa. 

Alţi influenceri, prin articole la fel de kilometrice, râd de domniţă pe toate părţile, că avea vorbele coerente la ea doar când vorbea despre unghiuliţe şi salonul pe care îl va avea; în rest era tufă! 

Ceea ce nu era, cu siguranţă!

Era minoră, avea un' emozione per sempre, declanşat de examen şi caniculă, iar pe deasupra, era caniculă. Cod roşu...SĂRIŢI!! Beţi apă, staţi la umbră, beţi apă!

Rău de tot cu vara asta, frate! Cine a mai auzit să fie atât de cald în (aproape) luna lui cuptor? Vai şi vai!

Noroc că încă-i bine! 

Aşadar, să bem pentru asta! Să fim bangaranga, saltimbanca, satalana, choke me şi dai dai! Strânge-mă de gât, strânge-mă de gât, hit! Hit! Hit me!

[Genius - Vara]

Eurovisionul influencerilor

Ieri a fost 1 Iunie... La mulţi ani, de ziua noastră, a copiilor!

Fie ca toate să fie! - dar nu oricum, ci numai aşa cum ne dorim. Şi fie ca bucuria să ne umple viaţa, să trăim, să înflorim, fără să îmbătrânim! Mulţi ani trăiască, cine să trăiască, laaaa muuulţi aaaaani!

În altă ordine de idei, ştim cu toţii că lucrurile bune vin în grupuri de câte trei - şi de aceea, astăzi voiam să vorbim, din nou, despre Eurovision. Am luat şi locul 3, deci... treiul are o însemnătate aparte pentru noi...e ca o poezie, totul rimează! "Strânge-mă de gât, strânge-mă de gât, choke me şi love me"! 

Glumesc. 

Dar nu de tot. Muahahahaha!!!!.... pentru că, într-adevăr, ecourile scandalurilor de la Eurovision nu sunt stinse complet. Şi aşa se face că zilele trecute am dat peste nişte certuri între influenceri, pe seama acestui subiect - care m-au înveselit, de ce să mint? Mai ales că mă amuză păruiala declarativă pornită din tot felul de tâmpenii.

Dar, să vă spun despre ce era vorba... 

Maltezii şi-au pus în gând să facă lobby pentru melodia lor şi au venit la influencerii noştri, ca să îi plătească pentru reclamă: "Băi frăţiuerilor, nu vreţi nişte bani? Ziceţi ceva de bine de melodia noastră, trăi-v-ar familia... ca să vă influenţaţi influenţabilii să voteze şi mâna lor cu noi. C-apoi se ştie că nu vă puteţi vota propria melodie - deci, care-i baiul"?

Iar ei ei au zis: "Da cum să nu! Păi să nu fim noi pe bogăţeală, lux şi opulenţă? Să vină banii, să vină banii, să vină banii la băeatu'... "

Şi uite aşa, a apărut o ditamai inflaţie de clipuri cu laude la adresa melodiei Maltei, prin toate cotloanele internetului. Am dat şi eu peste aşa ceva şi am râs cu sighuţuri! Era una, nenică, de te închinai cu toate mâinile! Zicea că iar s-a îndrăgostit - dar nu de un om, ci de o voce. O voce care o răscoleşte şi îi trezeşte simţăminte. Dar mai presus de asta, îi aminteşte despre o vară şi un aeroport, o poveste de dragoste între avioane, apusuri de soare şi câini. Deci, votaţi Malta! 

APLAUZE!!!

Şi-apoi, să te ţii dibeituri - de la englezescul "debate" - "a dezbate".

... că hâr, că mâr, că ăia nu-s patrioţi, că sunt plătiţi ca să influenţeze oamenii, că-s cringi (în engleză, "cringe" înseamnă "penibil") şi haoleo, cum să îi lauzi pe alţii, fără să spui nimic despre hitul nostru răvăşitor? "Strânge-mă de gât, strânge-mă de gât"! 

Nepratrioţilor care sunteţi! HUOOOOO!!!! 

... Pentru că, da: în lauda ei monetizată din gros, stimabila influensăriţa a uitat să îndemne românii plecaţi hai-hui prin cotloanele planetei, să fie de partea bună a istoriei şi să voteze cu piesa noastră. 

Delir şi cringiuială, ce vă zisei? Disrespect total faţă de valorile acestui country pe care we love cu lăcrămi de emoţie şi muci de plâns. Isn't it? 

Aaaa...vă rog să-mi scuzaţi limbajul, dar în faţa seriozităţii acestui subiect, nu m-am putut abţine să nu vorbesc în tendinţe. Choke me şi strânge-mă de gât! Aplauze!

No, acum e râsu'-plânsu...

Pe de o parte, pe mine nu mă interesează influensăreala. Însă, dacă aş fi fost nevoit să laud vreo melodie şi eram obligat-forţat să îndemn ca voturile să meargă într-o direcţie sau alta, promovam piesa Ciprului, nu pe a nostră. Noi ne-am dus la Eurovision în bătaie de joc şi cu inima cât un purice, ca nu cumva să nu ne descalifice ăia, că încălcăm normele bunelor moravuri. Iar faptul că am şi ajuns pe podium cu abominaţia aia sado-masochistă, spune multe despre lumea în care trăim. Dar nu mai contează, fuse şi se duse. Water under the pod, cum ar spune americanii. 

Pe de altă parte... nu îmi stă în caracter să îndemn pe cineva să facă ceva...şi ştiţi de ce? Respect alegerea omului şi nu cred că trebuie să îi influenţez eu propria opinie...care, da: poate mă amuză, poate mă enervează, ploate nu-mi place...dar aia e. Cum eu am libertatea de a alege, altcineva de ce să nu se bucure de acest drept?

Şi apoi, mai este un amănunt: chiar vreţi să îmi spuneţi că oamenii sunt oi docile, care aşteaptă să li se indice o direcţie, pentru a şti încotro să o apuce? 

De fapt, m-am răzgândit: hai să nu răspundem la această întrebare. 

Dar situaţia e amuzantă:

Parcă şi văd românul de peste hotare, cum stă lipit de televizor şi respiră pe ritmul melodiilor de la Eurovision, dar când să voteze, îşi zice: "Băi, ce-mi place melodia Chinei (ştiu că nu participă, dar las' aşa)! O votez cu 5 mâini, de-i sar capacele! DAR STAI!!! Duduia influensăreasă din România m-a povăţuit să aplaud Strânge-mă de gât! Păi şi nu iau lumină de la ea? Aş fi vrut să fac altfel, dar na...acum nu mai pot, că m-a influenţat complet"!

Sau alt român de peste hotare, care stă lipit de televizor şi respiră pe ritmul melodiilor de la Eurovision, dar când să voteze, îşi zice:"Să mă bată mama, că habar nu am ce mi-a plăcut! Mai pierd nişte euroi să votez aiurea? Dă-i în pustiu, ducă-se pe apa Tigrului şi a Eufratului! DAR STAIII!!!  Duduia influensăreasă din România m-a povăţuit să aplaud Strânge-mă de gât! Păi şi nu iau lumină de la ea? Sfinte Sfere Ancestrale, pupa-v-aş tălpile, cum mi-aţi trimis lumina înţelepciunii şi m-aţi călăuzit pe calea cea dreaptă! Acum ştiu ce să fac! Strânge-mă de gât chiar merită euroii mei! N-am zece mâini, că o votam cu toate, până o epuizam! Choke me şi strânge-mă de gât! Aplauze!

Aşa? Sau cum stă treaba cu influencerii?

Întreb şi eu, ca să înţeleg motivul scandalului... Că eu nu-s aşa. 

Ce-ar mai fi să casc gura la diverşi neica-nimeni cu un telefon, care învaţă în stânga şi în dreapta ce să ne placă şi ce să nu ne placă? Iar asta nu e o problemă... repet. Fiecare are libertatea de a face orice îşi doreşte. Pe mine mă interesează, însă, de ce aşteptăm ca altcineva să ne spună ce să ne placă şi ce să nu ne placă?

Şi este evident că asta aşteptăm... altfel nu s-ar fi înfiinţat meseria de influencer şi nici nu ar mai fi avut atâtea tone de urmăritori. Ar fi fost precum cineva care îşi deschide firmă de curierat cu porumbei voiajori, în era mesajelor instantanee: dacă vrei, poţi avea o asemenea firmă. Dar vei avea succes? Desigur că nu!

Şi totuşi, influencerii au succes. De ce?

Oare îi recomandă vocea şi talentul lor? Desigur că nu...mulţi nici nu au terminat liceul - sau au trecut prin el ca gâsca prin apă. Deci nu cred că beculesc de înţelepciune...  

Aşadar, care este răspunsul?' 

Abia de aici mi se pare discuţia importantă - mai ales că fuse Ziua Copilului şi am sărbătorit copilăria - care, da: are nevoie de influenceri şi de modele... pentru că este şi normal: când ai trăit ani câţi să-i numeri pe degetele unei mâini, maximum două, cum ştii să te descurci printre meandrele concretului din viaţa de zi cu zi? În principiu, te uiţi la adulţi: părinţi, fraţi, familie, prieteni - care sunt influenceri pentru tine.

Dar când ai trecut de 18 ani şi se presupune că poţi gândi cu mintea din dotare, de ce mai aştepţi să şi se spună ce să faci şi cum să gândeşti, ce e bine, ce trebuie să îţi placă şi cum trebuie să trăieşti? 

Ca adulţi, oare am depăşit copilăria, dacă avem nevoie de un necunoscut de pe internet ca să ne spună ce alegeri trebuie să facem în viaţă?

Haideţi, mai bine, să ne veselim şi un cântec vesel să cântăm... că afară plouă şi e păcat să ne muncim viaţa cu asemenea probleme.

Bem şi-un vinişor? Mi-am refăcut stocul de Lacrima lui Ovidiu şi plâng paharele, dacă stau goale prea mult timp!!

Să fie veselie, atmosferă!!!

[Nightwish - Ever Dream]

Eurovision pe repeat

Hristos s-a înălţat!

Ca urmare a articolului trecut, am fost întrebat de ce nu am scris şi despre lucrurile care mi-au plăcut la ediţia de anul acesta a concursului Eurovision. Oare sunt acel permanent  Gică Contra, care se pune de-a curmezişul oricărei izbânzi naţionale? Să-mi fie ruşinea-n faţă! 

Ceea ce... să fie, că nu dau de la mine! Dar dacă piesa cu care s-a prezentat România mi s-a părut o mare panaramă, aia e! 

Oricum, după ce s-a încheiat toată mascaradă de cântece şi voie bună, au apărut tone de nemulţumiţi şi zeci de controverse. Spre exemplu, unii au spus că Bulgaria a câştigat din motive politice (Ha-ha-ha! Ce noutate ar mai fi!), deoarece abia au trecut la moneda euro şi mediul lor politic este stabil (spre deosebire de circăreala de pe la noi). Alţii au pus succesul zdrăngănelii bulgăreşti pe seama pieptului generos al cântăreţei - un atribut care ne îndeamnă la multă iubire, din categoria "Ce ţi-aş face, de te-aş prinde". Iar spectatorii au fost atât de fermecaţi, încât au votat cu toate mâinile disponibile.

O fi fost aşa, n-o fi fost aşa... fie ce-o fi fost. Dar atunci, dacă vrem ca la anul să câştigăm, propun să trimitem şi noi o domniţă mai inimoasă, că doar avem cu ce ne lăuda! Ia să vedem, cine se califică la această categorie? Andra, Andreea Bălan, Vlăduţa Lupău... cam ele erau, la un moment dat. Dar au mai apărut figuri noi, cu siguranţă! De exemplu, în vogă este o domniţă...Tara nu ştiu cum. Dar o ştie inteligenţa artificială, care zice că a pozat prin Playboy şi e posesoarea celui mai voluminos bust natural de cântăreaţă autohtonă. No, pe ea s-o trimitem la anul! Dacă va cânta "Strânge-mă de gât, din nou" sau "Pe la spate, pe la spate, aşa vor fetele toate" remixată pe ritmuri disco-house-rock... pfuai de mine! Am dat lovitura! Pun pariu că plecăm din Bulgaria cu trei mari trofee, dintr-o singură lovitură!

Dar mai e mult până departe!

Mai bine ne revenim, că numai nişte oameni răi puteau reduce ditamai evenimentul artistic, la o singură dimensiune pur carnală şi instinctuală. Iar eu am pretenţia că noi am ieşit din peşteră şi că suntem cilivizaţi la minte şi la trup - aşa că propun să depăşim momentul. Frumos, elegant, cât de cât...

Şi uite aşa, am ajuns să vă spui şi ce melodii mi-au plăcut... 

Aş fi făcut trebuşoara asta încă de la prima postare, dar m-am luat cu vorba şi m-am întins prea mult cu împotrivelile. Însă, nu vă faceţi griji, este timp pentru toate - că nu ne grăbeşte nimeni.

Aşadar, am apreciat melodia Israelului:

 [Noam Bettan - Michelle / Eurovision 2026]   

Nu-i aşa că sună bine? 

Culmea e că mi se pare foarte cunoscută...şi am impresia că seamănă cu o altă melodie, care are acelaşi mesaj de invocare suferindă a iubirii. Dar nu pot să-mi amintesc despre ce cântec este vorba, oricât m-aş strădui. 

Am înţeles că a ieşit abia pe locul al doilea...ceea ce nu cred că este corect! Ar fi trebuit să câştige! Era momentul ei! Dacă Ucraina şi-a adjudecat marele trofeu cântăcesc datorită atacului ilegal şi neprovocat al Rusiei, Israelul de ce a fost pus în aşteptare? Are ciungă-n păr? E mai palid la faţă? Oare nu este atacat şi el, tot ilegal şi neprovocat, de Iran? E clar că merita primul loc, nici nu se mai pune problema!

Ruşine! Unde este echitatea? Unde este egalitatea, unde sunt valorile pro-europene/pro-occidentale?

HUUUUOOOO!!!!!

Una peste alta, indiferent ce spun alţii, "Michelle" face parte din lista mea de melodii apreciate.... La fel cum se întâmplă şi cu melodia Italiei: 

[Sal Da Vinci - Per Sempre Si / Eurovision 2026]

Unde mai pui că o cântă şi Da Vinci! Sal Da Vinci, nu Leonardo...dar o fi vreo încuscreală între ei. Mai ştii? 

Oricum, frumos. Cumva, clasic... amintind de vremurile de acum zece - douăzeci de ani, când lumea era altfel. Complet extraterestră, în comparaţie cu noile valori.

Cert e că putea face parte din top 5, fără probleme.

Nici melodia Australiei nu a fost de lepădat.

Nu-mi spune mare lucru şi nu am starea necesară pentru a mă regăsi printre versurile ei. Însă, este suficient de bună pentru a fi apreciată şi pentru a crea o poveste frumoasă, care să dea o stare de spirit pozitivă. Are vibe bun, cum ar spune unii... şi ar fi făcut sens să fie mai apreciată de public (după cum ar spune alţii).

În plus, Delta Goodrem este o artistă  pe care o ascult de mai mulţi ani - iar la Eurovision s-a prezentat cu graţie, o calitate din ce în ce mai rară. Are şi o voce deosebită... deci da, mi-a plăcut prestaţia ei.

[Delta Goodrem - Eclipse / Eurovision 2026]

Dar cel mai mult şi mai mult mi-a plăcut cum s-a prezentat Cipru, cu "Jalla":

[Antigoni - Jalla]

Este o melodie veselă, de vară, pe care o poţi asculta în timp ce bei un cocktail, pe plajă. Sau la o serată dansantă, când te gâdilă bine sub tălpi şi te îndeamnă să te ridici şi să zbengui niţel, pe ringul de dans. 

Îmi place foarte mult...deşi cred că ar fi sunat mai bine dacă o cânta altcineva, cu o voce mai puternică. 

Da' nu mai contează. Este ceea ce este şi fiecare face ce poate. Totuşi, remarc eleganţa cântăreţei şi decenţa coregrafiei - mai ales că putea fi mult, mult mai ţipătoare.

După părerea mea, "Jalla" avea toate datele să câştige concursul. 

Chiar şi mesajul piesei este actual şi aduce în discuţie un adevăr destul de dureros: pentru ca cineva să rămână relevant, publicul îi va cere întotdeauna mai mult. Şi mai mult, indiferent ce va face. Iar atunci, întreb eu: unde este limita? Când te opreşti? Când cere publicul?? Hahahaha! Limita e doar la tine, publicul nu are limită...

Tocmai de aceea suntem în situaţia în care suntem: ne place bârfa şi chiloţăreala, iar pe valul acestei nevoi, s-au lansat emisiuni precum "Acces direct" - care a avut o ditamai audienţă, că altfel nu ar fi rezistat pe piaţă, o grămăzanie de ani.

Tot pe acest val au devenit vedete şi oameni care şi-au pus viaţa personală pe reţelele de socializare, ca să creeze discuţii, controverse şi scandaluri. Şi tot din această cauză, oamenii şi-au perdut din empatie şi s-au coagulat în centre de opinie pe orice subiect şi detaliu de viaţă. Grupuri care nu fac altceva decât să posteze o prostie pe undeva, după care să se ia la înjurături cu oricine comentează împotriva acelei prostii.

Iar asta dă de gândit. 

Parcă sună altfel decât "Strâge-mă de gât, m-am născut să mă controlezi, iubeşte-mă şi strânge-mă de gât!" - aşa-i?

Apropo de asta: ultima dată când am verificat, parcă femeia era liberă şi independentă. Păi şi melodia asta, atât de iubită de toată lumea, nu contravine ideii de libertate? Nu înjoseşte femeia, nu o discriminează şi o minimizează? Zic şi eu...

Că dacă e să o luă aşa, conform regulamentului Eurovision, melodia noastră trebuia descalificată, pentru că sunt interzise cântecele cu texte care îndeamnă la discriminare şi au tentă sexuală - iar "Choke me" bifează, cu succes, la ambele categorii! 

Şi dacă spun asta, nu înseamnă că nu sunt patriot. Din contră: sunt patriot, dar nu înseamnă că trebuie să aplaud toate tâmpeniile.

Oricum, nu mai are importanţă. A fost, s-a dus... ca şi scandalurile cu votarea, când oamenii se aşteptau să primim puncte infinite de la Ucraina, Moldova şi Franţa, ţări prietene cu noi, ca să câştigăm. 

Ete, na-ţi-o frântă, că ţi-am dres-o: suntem buni ca vacă de muls, că în rest...nu prea dă nimeni bani pe noi. Si nici măcar puncte, după câte se vede.

Da' şi cu ce ne-am prezentat... Pfuuu... 

Hai, mai bine, să ne oprim aici.

Să tragem aer în piept şi să ascultăm ceva frumos, din vremurile în care muzica reflecta sensibilitatea umană şi nu era o simplă banga zdranga, banga zdranga - cu dragoste, desigur! Şi demoni moderni, că unde am fi fără ei?  

 

[Alexander Rybak - Fairytale]

P.S.: la ediţia de anul acesta mi-au plăcut şi alte melodii, printre care voi menţiona cântecele Albaniei, Azerbaidjanului, Croaţiei, Germaniei, Elveţiei şi Moldovei. Iar pe moldoveni îi apreciez chiar mai mult, deoarece au avut curajul să cânte în limba natală. Practic, au avut un cântec patriotic, pe sistem "suntem şmecheri, suntem tari, trăiască Moldova"!