Se afișează postările cu eticheta Eurovision. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Eurovision. Afișați toate postările

marți, 17 mai 2022

Odă. În metru modern...

16 mai 2022. Ziua Internaţională a Luminii şi a Convieţuirii Paşnice.
Un motiv de bucurie şi mare sărbătoare, nu-i aşa? Mai ales că Ucraina a câştigat şi trofeul Eurovision, iar câteva minute mai târziu, hitul mult-premiat a devenit cântecul de luptă al armatei ucrainene. SUPERB!!! 

Bine, ca să fim drepţi, s-au cam făcut nişte mici moşmoande pentru a se ajunge la acest rezultat...dar mai contează? Multe congraţuri învingătorilor şi bucurie maximă, ce pot să zic? Felicitări din toată inima, da' în engleză...că în ucraineană nu ştiu cum să zic. Deşi...stai că s-a inventat Google Translate - care zice că la "felicitări" se spune "vitaiu".  Deci: "Vitaiu fără număr"! De la naşu' pentru finu', fără număr, fără număr, fără număr....


Da' am o întrebare: când începem să îngenunchem pe stadioane, ca să-i aducem Ucrainei ce-i al dânsei? Sau... mai bine, lasă!! Dacă se încurcă închinăciunile între ele? Că deja ne ploconeam pentru "Black Lives Matter" şi nu aş vrea să încurcăm borcanele cu idealuri, că nu mai pricepem nimic din nimic!
Totuşi, cred că am putea susţine ambele cauze, cu puţină organizare. Ia fiţi atenţi: anunţă crainicul în boxe... "Îngenunchem pentru BLM" şi pac! Toată lumea ia poziţia corespunzătoare... Apoi, crainicul anunţă iar: "Momentul s-a încheiat, acum îngenunchem pentru Ucraina". 
Ati văzut ce simplu e?

Si mai am nişte întrebări: Ucraina are piloţi de Formula 1? Dacă da, participă şi ei la campionatul mondial? C-ar fi frumos să îl câştige. De fapt, ştiţi ce? Şi dacă nu participă, propun să fie campioană mondială la Formula 1. Aşa, din oficiu. Pentru că merită.
...şi vreau ca ucrainenii să fie şi cei mai talentaţi români şi să câştige "RAT 2022" (apropo, tare nefericită prescurtarea asta, ţinând cont că "rat" înseamnă "şobolan" în engleză...dar ce pot să mai zic? E oficială!), "Masterchefu' ", "Noră pentru mama" şi chiar "Mireasă pentru fiul meu"! Ba şi "Survivor România" ar fi bine să şi-l adjudece, că nu-i strică nimănui 100.000 de euroi!
Apoi...de ce să ne oprim aici, când lumea e atât de largă? În orice competiţie fotbalagistă, vreau ca orice gol să fie donat atribuit echipei ucrainene de fotbal. Ucraina trebuie să câştige şi Cerbul de Aur, Mamaia 2022, Festivalul Callatis din acelaşi an, "Floarea din gradină" şi cele mai mici concursuri săteşti de muzică şi bune maniere.
Acum o eternitate, pe vremea când eram clasa a IX-a, mi-aduc aminte că am luat nota 1 la Limba Latină. Ce m-am ofticat, ce m-am mai dat de ceasul morţii, că mi-am stricat media! Eram bunătate de prost, ştiu... Şi abia acum a venit ceasul deşteptării, când am realizat, post-factum, că eu luasem 10. Dar, din mărinimie, profa' mi-a donat 9 puncte Ucrainei.  
Pe scurt, am o propunere: toate competiţiile sportive şi artistice, toate întrecerile, toate punctele de orice natură, toate premiile, toate recunoaşterile de pe planetă, toate alegerile, toate orice...zic să meargă către Ucraina. Pentru că merită!

De fapt, ideologia asta poate fi soluţia păcii universale de pe planetă! Ce rost mai are orice întrecere, ce mai contează orice conflict, când orice ar fi, câştigă doar Ucraina? Până la urmă, certurile nu pornesc din egoism, mândrie şi sete de putere? Dar dacă un combatant nu mai câştigă nimic, ce rost mai are lupta? Că nu pleacă nimeni la război pentru că-i e dragă moartea...
Şi uite aşa, duse vor fi zilele când suporterii rapidişti se ciomăgeau cu suporterii stelişti sau dinamovişti. De-acum, oricine va face câte-o miuţă la colţ de bloc, va atribui punctele Ucrainei. 
Bătăliile electorale sunt tot de domeniul tristei amintiri. Păi...aţi văzut ce s-au răsculat americanii când o parte ţineau cu Biden şi altă parte cu Trump? Au vandalizat Capitoliul de numa' numa'! Dar dacă alegerile erau câştigate de Zelenski, nu se mai sfădea atâta lumet şi trăiam cu toţii fericiţi, în bună-înţelegere şi convieţuire paşnică. 
Şi la noi la fel: de ieşea tot Zelenski preşedinte, nu se mai porcăiau haştagiştii cu auriştii, ci jucam, cu toţii, Hora Unirii: "Nana-nana-nana-na, aceeaşi mizerie! Jos guvernu'"...UPS! Mă scuzaţi, puterea obişnuinţei!...Voiam să zic "Hai să dăm mână cu mână, să dânţuim împreună"! 
Aşadar, s-a hotărât! VREM ZELENSKI PREŞEDINTE! Corect, necorect, mai contează? Unde ne este sensibiloşenia? Unde ne este emoţia? După ce că dragii noştri vecini trec prin momente atât de grele, oare nu merită să aibă şi ei o bucurie adiacentă? Ce suflete de câine avem în noi, dacă nu le oferim nici măcar o biată alinare? 

Eu mă simt topit de-a dreptul, de atâta emoţie. Ştiţi cum arată îngheţata pe asfaltul încins, în miez de vară? E! Io-s mai balegă de atât!! 
Şi-aş fi rătăcit prin viaţă fără nici o ţintă, dacă nu aş fi realizat cât de mult iubesc ţara lanurilor de grâu şi a cerului albastru! Pe cuvântul meu de cercetaş fără diplomă, că nu mint! De fapt, o ador! Mi-aş tatua numele ei pe piele, sub piele...pe inimă!! Acele sale îmi fac tatu sub piele, îmi schimbă sângele-n vene...  Slavă ţie, mamă Ucraina! Je suis Ucraina! Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Ucraină...ţara mea de glorii, ţara mea divină!


[Cristina Rus - Inima mea bate]

Dacă nu m-aş fi născut român şi n-aş fi fost nici japonez sau chinez... dacă nu s-ar fi putut să trăiesc prin Thailanda, Filipine, Hawai, Republica Dominicană, Bahamas, Mauritius, Caraibe, Madagascar, Insulele Canare, Insulele Seychelles, Brazilia ori Venezuela; dacă nu m-aş fi născut, cel puţin, în America, India, Spania, Franţa, Italia, Grecia, Australia, Noua Zeelandă sau măcar într-o viluţă de şeic din Dubai, vă mărturisesc cu mâna pe inimă că probabil cu siguranţă aş fi ales Ucraina ca loc de baştină. 
Da, da şi din nou, DA! Asta înseamnă să fii patriot!

Deja mi-am şi amenajat un mini-altar acasă, atât de fan sunt. Dacă tot ne facem câte un dumnezeu mic din orice eveniment social, ce-are? Vreau şi eu să fiu la modă!! 
Deocamdată, la colţul de osanale am aşa: icoana cu Sfânta Mască de Protecţie, Icoana cu Înalt Preasfinţitul Vaccin Anti-Covid Atot-dezâmbolnăvitorul, o poză sfinţită de vreo 3 ori cu un cetăţean care nu e alb, două postere afurisite cu Eminescu şi Shakespeare, mâzgălite cu pixul şi desenate cu ochi lipsă şi cranii de pirat pe frunte (o merită, ticăloşii, că-s nişte rasişti fără valoare);  iar acum, noua achiziţie: drapelul bicolor al fraţilor de peste graniţă, încadrat de inimioare şi flori; pe care nu am reuşit să-l sfintesc - că nu fusei acasă când a trecut preotul cu botezul. Dar nu e grabă, am timp suficient.

Frumos, aşa-i? 
Dar...mai bine tac, că nu vreau să mă mai laud! Şi mă retrag în glorie.

Hai, gata cu fotosinteza, la culcare toată lumea! Pe ritmuri de dans şi neapărat după ce am mâncat ciocolata noastră cea de toate zilele. Nu de alta, dar cică un dram de ciocolată înainte de somn, aduce vise frumoase.

Maestre, muzica! 


[Kalush Orchestra - Stefania - Ukraine]

P.S.: când voi avea copil, o să-i pun numele Ştefan. Iar de va fi fată, o va chema Ştefania Mamă, Mamă. În cinstea Ucrainei, desigur...