miercuri, 25 iulie 2012

Feţe de top

"Obiectivele campaniei sunt de informare si diseminare a conceptului de egalitate de gen. Scopul iniţiativei este de a produce o schimbare la nivelul imaginii pe care societatea românească o are vizavi de rolul profesional şi social al femeii"
www.iqads.ro




Obiectivul nostru: NICI o carie!
Bă, voi v-aţi trepanat la creieri??Am o tonă de probleme pe cap, viaţa este aşa cum este, iar pe voi vă freacă grija de poza lu' una care nu-i ştanţată pe-o bumaşcă! Da' dă-o-n măsa, mi se rupe! La fel cum mă doare-n cot de programul Anei, Mariei, sau alte femei de suuces care schimbă faţa planetei că dă "like" la o tâmpenie!!
Bani să am eu, că-apoi pot să fie pictaţi şi cu Frankenstein!! Jena Jameson - cu haine pe ea, ca să o vadă şi minorii!! 




Moise când despărţea Marea Roşie cu toiagul!!  Pokemoni!! Nu ştiu, mi se-mbreahăne! Atâta timp cât am parnosu' din gros şi-mi pot lua un chico de el, NU MĂ INTERESEAZĂ CUM ARATĂ!!

Mda...Scuzaţi-mă că nu-s la modă şi că nu pun preţ pe formă! Răstigniţi-mă., mă flagelez singur!! Na-na-na, băiat rău ce sunt!!
"Schimbă istoria cu prima femeie pe o bancnotă românească"...ya, right! Imediat! Uite acu' mă duc să mă-ncalţ. :) Vreţi să făc şi piaţa când mă întorc?
Dar nu înţeleg de ce este asta o problemă atât de presantă. Crede cineva că nu există chipul nici unei dudui imprimat pe bancnotă din cauza misoginismului? Din cauza discriminării sexuale?? Deci capul limpede responsabil de designul mălaiului  şi-a spus el în timpul brainstormingului "Inadmisibil! Cât trăiesc eu, comand eu...după moartea mea, comandă alţii!! Şi cât mai am o fărâmă de răsuflare în mine, NU!! Nici o femeie pe pe nici o bancnotă!"?  :)))) Haideţi, măi copii, fiţi serioşi!
Canadienii o au bani cu regina. A, a, a! Şi? Ce se schimbă cu asta?? Cât e ea de cap încoronat, dolarul mamerican e mai viril cu o idee şi stă deaşupra pe tabela caselor de schimb valutar.

Dar în fine, să revenim la oile noastre. Me-hehehe!! Shit, stai că asta-i capră!! Scuzaţi, îmi fuge mintea aiurea :D
Replay: Beeeee-hehehehehehe...Mioriţă laie, laie bucălaie; de 3 zile-ncoace, gura nu-ţi mai tace.
No, deci punem femei la portofel.  Ţară, ţară, vrem ostaşe!! Pe cine?? Ecaterina Teodoroiu e bună?? Comme ci, cmome ca...nu ştiu cât de bunoacă o fi fost, n-am testat-o. Nu cred că-i chiar tipologia femeii gosponide, dar câţi nănaci o o luat la baionetă...eheeeeee...mai că-ţi lasă gura apă! E o tanti vitează, curajoasă, cam dură, dar un erou - ce mai la deal, la vale?! Merge?? 
Dacă nu, uite alta: Măriuca, copila fromtului. Cum, care Măriuca? Fata de ţăram care-a fost explodată când hrănea un soldat român cocoţat în nucul din spatele grădinii. Reprezintă inocenţa, puritatea, dăruirea. E o alegere înţeleaptă, aş spune eu.  
Iar dacă preferaţi vreun simbol mai actual, întotdeauna o avem pe...Drăguşanca? Pfff...prea trasă la faţă! Pamela de Româia?? Nope...asta e bună doar dacă n-ai airbag la maşină. De Cruduţa ce spuneţi?? Vă daţi seama cum s-ar înălţa productivitatea către stele, dacă fiecare mascul precoc - nu, fără precoc, că nu-i va plăcea aşa ceva!! din România ar munci o lună şi ar fi răsplătit în Cruduţe?? 
"Dă şi mie să pun şi eu mâna..."
"NUU!! E a mea! Vrei să o ai şi tu, prestează-n brânci şi cu talent!"  
Bang! Reţeta succesului: scoatem ţara din căc...criză, motoarele economiei se pornesc pe duduit, divele primesc o nouă apariţie la scenă deschisă...it's a win-win situation!

Ce Mama Zmeilor ne frecăm atâta cu Băsel şi comunişti, moguli şi securişti? Uite votul, nu e votul, hai la referendum, staţi acas' că ghiemii vă mâncă de legiferaţi mârşăvia asta. Etete..Ţâs Călină!! Probleme de idioţi! A, da...că tot suntem aici: Mr. President, v-aţi pregătit băsul? Nu ştiu ce speraţi, dar mila nu e unul din atrinutele mele în ceea ce vă priveşte. 




Muahahahahahahahaaaaaaaaaa...Mai sunt 3 zile şi câteva ore. Tararararara...the world is mine.

Trecînd peste vendetele personale...
Frate, deci dacă ar fi după mine, eu aş organiza un referendum pentru a stabili făţăul cărei zâne să ne împodobească buzunarele! Adică ori facem o treabă mişto, ori degeaba ne mai apucăm! Ce-i aia petiţie online?? Mie îmi place natural, pe hârtie! Să simt la mână, că altfel nu mă bag!
Aici intervine buletinul de vot - un almanah (la plural "almanahe", desigur) tabloid plin de ţâţe şi craci, pe care să-l răsfoim în intimitatea cabinei şi să ne decidem. Ăsta-i chipul ţării: IATĂ! Şi dai cu ştimpila...dar cu grijă, să nu curgă tuşul. Nu râdeţi, că se mai întâmplă şi d-astea;  de la caniculă, totul se înmoaie... 
No, n-ar fi mişto aşa? Să vezi atunci vot multiplu !!! 




Iar apoi să vină firmele de profil cu statisticile: prezenţa la vot - 150 % şi creşte vertiginos!! 

sâmbătă, 21 iulie 2012

Cel mai fericit dintre pământeni

Io-mi bag picioarele în ea de viaţă!
M-am plictisit, serios de vă mint. Toată lumea este cu curu-n sus! Da' ce aveţi fraţilor, n-aţi dormit bine azi-noape? Nu a mers dildăul şi v-aţi înfipt un ghimpe-n cur, uitînd să-l mai scoateţi?? Unde mă duc, cum mă-ntorc, tot peste feţe ca nişte pungi ofillite dau! Mohoreala, nervi, ţipete şi sudalme! În  prispa mă-sii de treabă, zici că-i grădină zooloică cu fiare turbate, nu oraşe populate de oameni!
De ce toţi sunteţi ca nişte arcuri sub tensiune şi eu atât de calm?? Sunt în sfârşit autist, sau doar imbecil??
"Tu de colo...Ia-te de ciuf şi dă-ţi 2 palme!! Ce-s nervii ăştia pe tine?? Vezi că faci atac cerebral, ia-o mai uşor! Stai oleacă la umbră, inspiră adânc, gândeşte-te ce frumos era când ai mers la plajă...fetiţe mişto, ai? La mare, la soare, gagicele sunt goale...Nu te simţi mai bine? Stai pe cearşaf cu berea-n mână şi privirea deşirată în toate direcţiile, te joci cu picioarele-n nisip, iei o gură de licoare şi râgâi ca porcu (nu-ţi face probleme...eşti nesimţit, dar e ceva normal), apoi....Ce te-ai învineţit aşa?? Expiră bă boule, că-ţi crapă bronhiile!!! Omule, tu mă dai de necazuri, pe cuvântul meu!"

Da, e cald, ştiu!! Câteodată simt că-mi pică tot capul de toropeală, plus că în 5 minute curge ditai fluviul de pe mine! Dacă aveam un post de radio, după ora exactă puteam prezenta fără probleme cotele apelor Dunării. Ei, care Dunăre şi voi acu! N-aţi aflat că mi-am tras Dunăre proprie?! Dar să nu-mi săriţi în că vreţi plajă şi pescuit, că vă dizolv! E extrasezon, nu se poate!! Nu-i nimic, nu vă deranjează? No, staţi voi numa să-mi deschei cămaşa şi-o vedeţi în toată splendoarea ei!! 

E cald...foarte cald. Extraordinar de cald. Stai 5 minute în soare şi ţi se usucă gladiolele. Îţi ia foc retina! Lumea din jur se transformă într-un colcăială de oţel topit şi rocă arzîndă. Gura devine o dună de nisip iar esofacul se carbonizează în timp ce Moarea Moartă începe să izvorască din tine. Inspiri aer fierbinte care te usucă pe interior ca un cancer. Te simţi lipicios şi murdar ca o picătură de sudoare de pe un cal muribund.


Cu toate acestea, să-mi trag pălmi de eu nu mă simt bine! Asta e...căldura pentru mine e ca o cană de apă pentru o floare uscată! Nu în exces,pentru că orice deviază din scara echilibrului stoechiometric devine otrăvitor - dar tot îmi este bine.
Închid ochii, ignor iritarea şi mă imaginez făcînd surf pe Oceanul Atlantic, cu briza marină suflîndu-mi în plete. Vâj...vââjjjjjj...Aaaa, era doar o maşină care a pus ditai colbu pe mine? 



Nu contează, sunt ok! Decât să-mi fie frig, mai bine să-mi fie cald! Vă ofticaţi?? Ce dracu' vreţi să fac dacă aşa m-a construit pe mine Mama Natură?? Absorb căldura ca o baterie solară, în puii mei! Gălgăie energia-n mine ca apa într-un jacuzzi...uneori am impresia că dacă-mi înfigi un bec între obraji, s-aprinde!  Btw, care aveţi nevoie de o scădere la factura de curent electric?? Sunt ieftin la închiriat cu ora, iar la o zi întreagă, fac reducere. :D 

Nevermind.
Prima lege a budismului spune că "izvorul suferinţei este dorinţa".
Cu puţin timp în urmă, o prietenă povestea despre fericirea din lucrurile mărunte. 

Cu toţii ne dorim superbul, dar este intangibil. Prin urmare, cheltuim energie şi timp să-l atingem...ne concentrăm asupra lui, ne limităm nevoile şi direcţia acţiunilor. Ne îndârjim, ne asprim, pentru că, nu-i aşa? Victoria este a celor hotărâţi.
În timp, poate ne atingem ţelul şi suntem fericiţi. Sau dezamăgiţi, pentru că nu este aşa cum visam. Sau pur şi simplu nu ne mai putem bucura de el...psihic, suntem prea epuizaţi. Şi mai e ceva: dacă nu îl atingem?? Ce facem? Pentru ce suferim? cu ce rămânem din asta?

Urăsc idioţeniile filosofice care-ţi dau o aură de înţelepciune multimilenară. "Adevărul e în inima ta", "Priveşte cu sufletul, nu cu ochii" sau "Banii nu aduc fericirea. Noi, ca nişte eminenţe spirituale ce ne aflăm, suntem satisfăcuţi doar de perfecţiunea ideilor abstracte"... "Cunoaşte-te pe tine, apoi pe alţii"...ya, right! Cum spui tu şi apoi mâncăm! Ce zici de asta??
Însă fericirea din picături...pe undeva, are o logică. Acele chestii insignifiante pe care de mult nici nu le observăm...zbânţuitul pe o melodie dată la maximum, o clipă de odihnă la umbra unui brad dintr-un parc sau alergatul la vale, pe coama unui deal...câteodată sunt singurul sprijin după o cădere în gol.  
Prin urmare, are dreptate


...cel puţin, în parte. La un momentdat ţi se cam ia să baţi din palme ca o fecioară în faţa unei acadele. Fericirea de a mirosi o floare parcă nu se compară cu aceea de a savura un cocktail cu umbreluţă pe un yacht în Caraibe...prin urmare, vrem! Vrem! Vrem!

Am avut o săptămână grea. Ieri a fost o zi dificilă, astăzi la fel. 
În afară de asta, a revenit căldura...Iupiiiiiiiiiiiiii!!!! Acum 2 zile m-am trezit cu picioarele îngheţate şi m-a secat la inimă! Nu vreau să se gata vara!! Hai, măi, mai las-o-n sânge, că abia a venit! Vreau căldură! 50 de grade, 80 de grade!! Nu contează!! Spiritele puternice se făurăsc în incinerator..iar mie mi-ar plăcea să fiu puternic. Katana, frate! Tai glonţu-n 2, nimic nu mă pune jos. Nimeni, oricât şi-ar da silinţa sau o face doar din greşeală!

Sunt sătul de tâmple cu vene pulsînde şi ochi lehămesiţi. Aveţi bale, înghiţiţi-le, nu am chef să le văd!Zbieraţi dracului într-o pungă şi fugiţi de-o spargeţi în sălbăticie, eu vreau linişte şi pace. Un loc luminat, un loc cu verdeaţă...Cu toţii avem probleme! 
Dar, nu vă temeţi!!
Tăind împrejur cu privirea, am constatat că măcar astăzi, am fost cel mai fericit dintre pământeni. De ce? Simplu: "cel mai tare cadou ever" se întoarce!!



"Ladies and gentlemen!!! Madames et monsieurs!! BĂĂĂ!!! Fiţi puţin atenţi, că nu vă fată vaca fix acu'!!
We proudly present the one and only  Artoo Detoo! APLAUZE!!! 
No, cât de tare-i asta? I'm a bad ass mother fucker!! Târârârârâmmmm...bad to the bone..tu-ru-ru-ru-rumm...b-b-b-b-b-baddddd!!!
Aaaaaa...şi să nu vă mai spun că şi beculeşte! Dacă-l apeşi la Punctul Sensibil, proiectează pe perete holograme cu cele mai importante persoanaje din saga Star Wars! 

Who-s the man?? Who-s the fucking man?? 

P.S.: Mulţumesc deosebit celor care mi-au furnizat un nou material blogoscibil. Dă măi...da...nu mai fi aşa uimită, cu tine vorbesc! ;)

vineri, 20 iulie 2012

Shubi Dubi

"Se pare că vedeta Antenei 3, Mircea Badea, și controversata Oana Zăvoranu au format cândva un cuplu. Informația vine tocmai de la actualul iubit al Oanei, Răzvan Dumitrescu, care a făcut dezvăluirea în cadrul unei emisiuni de la Antena 2.
Relația lor se pare că ar fi avut loc în urmă cu 12 ani. “Oana s-a iubit cu Mircea Badea! Mi-a spus-o chiar ea!”, a declarat Răzvan Dumitrescu în cadrul emisiunii Agentul VIP a lui Cristi Brancu."

Pfuai de mine...ştire de ştire, pe onoarea mea!! Lovitură de teatru! Lumea în care trăiam a căpătat un nou sens pentru mine...Băi, ai auzit? Acu 12 ani, Badea s-a iubit cu Zăvoranca! 


Woooooooooowwwww...nu-mi vine să cred!!! Mă simt de parcă mi-au aterizat marţienii în fundu' curţii şi m-au blagoslovit cu un aparat de fătat bani!
No, amu vă simteţi (spun aşa pentru că eu ştiu ce cap limpede m-o mai citi, printre atâtea pite dumnezeieşti? De ce să discrimnez săracu' exemplar şi să nu-mi dau silinţa să  mă perpceapă şi el??) în stare să mai auziţi altceva mai bengos?? Acum 150 de ani, Alexandru Ioan Cuza avea cizme cu cataramă!! E, vă aşteptaţi la aşa ceva?? Nu v-a picat chiloţii de uimire??
Iar asta nu e tot!! acum 2000 de ani, Decebalus per Scorillo...băăă!! Linişte în sala cu mese, la naiba!! Păi ce facem aici? Lansăm ştiri bombă, sau le frecăm pân' la explozie?? Fiţi profesionişti, ce dracu??
Deci: Burebista..ce? Era Decebal? Dă-l în ficaţi, şi-aşa e oale şi ulcele! Cine observă diferenţa?? Cum spuneam...şi nu mă mai întrerupeţi că vă fugăr pân' vpă scuipaţi plămânii...acum aproape 200 de ani, Bucifal..poftim?? Ăsta era calul lui Macedon? Lasă aşa...mulţ văd, puţini cunosc! 
Hai pe scurtătură, că nu mai pot: mânca-v-aş pana voastrăă de minunaţi, Burebista ştiţi ce făcea acu' 2000 de ani? Mânca covrigi, bă copii. Na, vă aşteptaţi la aşa ceva?? S-a stins lumina-n sat, marş la căşile voastre! Istoria modernă trebuie rescrisă de la temelie! 

Păi voi vă daţi seama ce înseamnă asta??
"Ce...Ceee....??" - strigă glasuri de copii agitînd un picioruş.


"Asta înseamnă că Nenea Tata lu Ionuţ nici atunci nu-l lăsa pe Ionuţ la colindat!! Iar Ionuţ era un leneş, că şi-a amânat lecţiile până în seara de Ajun!!" 
Cum ştiu asta?? Simplu: dacă marţafoiul ăla era un om în ştirea lu' Dumnezeu iar puradelul lui un copil harnic precum ceilalţi kinderi din reclamă, Burebista nu mai avea de unde să mânânce covrigi. De ce?? Elementar, dragii mei Watsoni...îi dăduseră pe toţi copiilor care au venit la colindat!!

Dar să revenim: Mircea Badea s-a iubit cu Zăvoranca acu 12 ani. Shubi du...i wanna be in you-u-u - cum ar spune broadăru' di pieste Prut. Shubi-dubi-du-baaa....făcea şi el aşa...Deşi zice că ba! Dar chiar şi de-ar fi făcut, ce?? Vă ofticaţi? Păi nu avea voie? El tânăr, fata tânără..."ochii văd, inima cere - peste tot numai plăcere", vorba lu cântecul cu acelaşi nume.
Totul se întâmpla cu o decadă în urmă. Hăă-hăăăăăăăăă...păi acu 12 ani sugeam de la pieptu' mamei!! Mă jucam cu...mâna! prin ţărână şi o pierdeam într-un fir de praf, la cât de mică era!! Acu 12 ani mă plimbam cu diligenţa! Şi când mă-ncuiau părinţii-n casă, mă strecuram pe sub uşă, săream cogeamite gard de la drum şi ietiti minune cum am ieşit eu la stradă...

Ce relevanţă mai are? Şi de ce românii ar trebui să fie interesat pe cine şi când străpungea oricine când rămânea fără cheie??
Păi când eu zic că neamu' ăsta n-are altă treabă pe planetă decât să stea cu dinţii-n băsul altora, mă înşel??

Sunteţi nişte lucruri slabe!! 

joi, 19 iulie 2012

Muză în extaz

Nu (prea) citesc poezie.
Oi părea a fi suflet de piatră nenorocitu' dracului, dar nu pot. Încărcătura emoţională este de multe ori mult prea puternică, iar eu, pur şi simplu nu am timp şi stare să descifrez metafore sau să mă încarc de trăiri, să îmi imaginez sau să simt. Prin urmare, nu este corect nici faţă de mine şi mai ales faţă de autor, care-şi aşează o parte de suflet între versuri, pe orizotală sau verticală (dacă-l apucă cfeh de scris haiku). Şi-apoi...şi-apoi ce? Vin eu, le citesc pe diagonală şi trec mai departe?! NU!! Nu le simt freamătul, vibraţia, ecoul. De multe ori, nu vreau să simt. Frigid tăticule...Făt-Frumos în chiloţi de tablă! Dă-ţi silinţa cât vrei mătăluţă, sunt călugăr shaolin în meditaţie! Taie-mi capul şi nu simt nimic...nu vreau să simt nimic!

Însă foarte rar şi când am chef, mai răsfoiesc câte un poem, două - dar atât. Ştiu pe cineva care compune minunat! Scrie atât de intens încât ai împresia că se sfâşie cu dinţii şi se aruncă goală pe coala de hârtie, înflăcărată şi mereu inocentă. Să-mi bat calul de vă mint...mută şi muntele din loc de înduioşare! No, la ea rezist mai mult. Şi uneori vreau să cred că împărţind din suferinţa ei altora, într-un final va rămâne fără marfă pe stoc şi se va simţi mai bine. 
În rest, nu sunt alergător de cursă lungă; nu pot trece de la o stare psihică la alta, în funcţie de poezie. Una, maximum două...care îmi umblă apoi prin minte câteva zile. Le despic şi le toc mărunt, le rumeg, la înghit, apoi le regurgitez - De! latura bovină îţi spune cuvântul! - şi le analizez, pentru a mă transpune în mediul lor ambiant. Unde, ghici ghicitoare mea, ce se-ntâmplă acolo-şa? Îmi observ emoţiile care se nasc atunci! 

Complicat? Mneeeeee...Nu e mare lucru. Ce dracu' e atât de greu încât să spui ce citeşti? "Foaie verde şi-un dudău, eu sunt un ditai măgău. Am venit să vă colind şi-o îngheţată să ling. Să vă fie casa casă, sănătate şi virtute, s-aveţi bani, s-aveţi ce bea" No, acu commentează ce citişi! Greu? În papucii calului, nu te-am pus să-mi repictezi Capela Sixtină pe un bob de orez! Retardat să fii şi tot scoţi 3 vorbe...ngâ-ngâ, ploiţă de scuipat !!! Mda...dar numai inteligeţii vlăstari tineri nu au putut face asta! Mură-n gură, ca la imbecili. "Iată comisia, iată poezia, iată foaia de examen; bagă!" Şi şi-au băgat! Doar că nu ce trebuia şi mai ales, nu acolo UNDE trebuia...băi, copii, n-aveţi deloc simţ în voi! "Răducioiu la balon, bară, bară, şut şi GOOOLLL!!!!
Făceam d-astea de la 5 ani, de copil precoc ce eram!


În fine, nu contează.
Ideea e că nu am habar despre ce să scriu...îmi repugnă total orice  subiect legat de realitatea naţională. "Iubeşte-ţi patria", aşa spun ei. HĂĂĂĂ?? Carew patrie? Arată-mi-o că sar pe ea! O iubesc de-i sar capacele...când o scăpa din mâinile mele jur că nu-i mai trebuie iubit pe 5 generaţii cu tot cu nemurile din dotare!! 



Prin urmare că ce mă duce capul? Din zorii istoriei, pe când eram eu holtei şi îmi mijea mustăcioara lui pana corbului, îmi apar în minte nişte versuri de chemare a muzei artistice:
"Pustie şi albă e camera goală...
Şi focul în vatră se stinge scrumit...
Poetul, alături, trăznit stă de soartă,
Cu nici o scânteie-n ochiul adormit
Iar geniu-i mare e-aprope un mit..

Dar scrumul, în vatră, deodată clipeşte...
Pe ziduri aleargă albastre năluci...
O flacără vie pe coş izbucneşte,
Se urcă, palpită, trozneşte, vorbeşte..."

Arhanghel de aur, cu tine ce-aduci?
Aduc inspirarea..."

Frate, ăsta e dansul ploii prin care-mi invoc zeiţa! Să vedem: "Carămidă nouă, babele se ouă...Slavă ţie Manitu, stăpânul a toate cele care vieţuiesc pe pământ...umezeşte-mi mintea cu seva ta înţeleaptă, O Vas Ales Al Bunătăţii Primordiale!".

Materiale de laborator:
  • Cameră pustie...checked! Stau în beci, că doar nu m-o mânca Curfutiţa!
  • Trăznire de soartă...checked! Bagă soarta nişte fulgere şi trăznete, de zici că s-a coborât Tartarul la mine-n fundu' curţii!!
  • Nici o scânteie în ochi...checked! I-am verificat acu' pe amândoi, zici că-s de câine bolând.
  • Geniu mare-i un mit...checked! Mda, mi se aminteşte în fiecare zi. "Ce tânăr şi frumos erai, acu ce ai îmbătrânit şi ce te-ai prostit!"
  • Scrum...checked! Noroc cu un vecin care fumează de rupe, şi-aprinde ţigară de la ţigară. Într-o singură zi, îmi face rost de-o basculă plină!
  • Năluci...checked! Să-mi vezi bff-ul ce-mi trece prin ziduri...mânca-ţi-aş pana ta, zici că-i X-Man!
  • Flacără...not checked...bate vântu' şi-mi ia foc miriştea, în ceapa mă-sii!! Las' aşa, că poate merge..

Mod de lucru:

  • Mă aşez în cur pe-un scaun şi îmit brânza (adică stau şi put), cu ochii fixaţi înţelept în nemărginire. "Arhanghel de aur, cu tine ce-aduci?"
Evaluarea rezultatelor: 
  • Inspirarea există doar în interiorul omului. În exteriorul lui, se usucă şi moare. Ca orice lucru de altfel...de la nefolosire, orice se usucă şi pică...
  • Să-mi bag toate picioarele, că eu sunt Gică Contra reinventat! Toate îmi ies pe dos!
Nu trec 5 minute de gândeală, că aud uşa..scââââââââââââââârrrrrrrrrrrţţţ (trebuie unsă)...şi numa ce intră Zăbăloasa, Desmăţata mea Graţie: o fătucă negricioasă şi despletită, cu ochi mari şi umezi, cu trup uscat ca un cocean de porumb, desculţă şi cu noroi uscat sub unghii, care-mi zice cu glas stins: "Aduc expirarea..."
"Ptiu, piei satană!!!! Tu aduci Extirparea, să-mi cadă capu'!!!! 
Bă, tu-ţi baţi joc de mine??? Ce crezi tu că sunt aici? Casă de binefaceri?? Drop down and give me 20! Nu ţi-ar fi ruşine! 1-2-1-2-1-2...hai mămăligă, hai, că te prind alţii din urmă!! Să nu cumva să te opreşti până nu te transformi în Ileana Cosânzeana - că te mănânc cu fulgi cu tot! Înţelesu-m-ai??"

Concluzie:
Până îmi revine simţitorimea artistică, mă duc să fac pluta pe lac...
Hai papapapapa!

duminică, 15 iulie 2012

rEvoluţia

Nu am fost în vacanţă. De fapt, nu am fost nicăieri.
Dar m-am oprit din scris. Habar nu am când mă voi reapuca...probabil, când voi mai avea inspiraţie. Deocamdată, m-am retras. Unde? Nu ştiu. Dar am plecat departe de tot. M-am închistat, m-am izolat în lumea mea, ca omida ce se înconjoară în coconul de mătase. 
Nu mai am prieteni, nu mai am duşmani, nu iubesc şi nu urărsc. Doar plutesc unde între Rai şi Iad, la confluenţa unor planuri de idei şi gânduri - fără însă a fi atins de acestea. Le simt enrgia, le văd înlănţuindu-se în fire subţiri şi luminoase, dar nu mă amestec între ele. Nu mai sunt parte dintr-un întreg, sunt doar eu.. O sumă de molecule aflate în stază, navigînd pe oceanul propriei minţi. Nu mai simt stimulii exteriori, prin urmare, nu mai reacţionez la ei.  Îmi parvin doar ca nişte ecouri slabe, prea îndepărtate şi prea rare pentru a mă mai putea afecta. 
Nu mă mai interesează exteriorul...acum eu sunt cel mai important. Doar eu, nimeni altcineva. 

Somebody That I Used To Know - Gotye
   
 Asculta  mai multe  audio   ambientala


Uneori simt cum mă scufund în întuneric, cum îl împung aşa cum bompresul unei corăbii sfâşie văzduhul în faţa sa apoi îl lasă lasă mereu în urmă, plin de vuiet şi spumă fierbîndă. Nu îmi este frică de el şi nici măcar de eternitatea lui. Îl simt rece şi fluid cum se scurge prin mine, mă înfior, dar nu mă pot concentra asupra lui. Cugetul îmi aleargă sălbatic, înaintînd mereu spre libertate Sau spre nimicnicie. Nu ştiu...singura mea realitate este visul. Sunt ca o enzimă avidă de un substrat pe care să se fixeze şi negăsindu-l, caută mereu. 

Alteori mă aprind de o bucurie ireală. Fiinţa îmi vibrează neastâmpărat.
Nu ştiu de unde vine şi unde se va duce.  Dar mă deschid spre ea şi o las să mă inunde, asemenea nisipului acoperit de valurile umflate ale Nilului când Sothis apare pe cer. Se bălăceşte amuzată în undele reci ale râului, cu ochii râzînd şi chicot cristalin, vestind naşterea unei noi lumi, înflorirea unui deşert. Sau doar transformarea lui. 
Când Sothis străluceşte pe cer, nisipul rodeşte. 

Visez pentru că realitatea este fadă. Nu se mai întâmplă nimic intereseant.
Băzeul apune. Aşa şi? Ce să comentez în mai mult de câteva fraze?
Nu prea dau 2 bani pe acţiunea de a vota, dar la nenea ăsta abia aştept să-i pălesc o ştampilă-n bot. Nimeni nu rămâne virgin, mai devreme sau mai târziu viaţa ne-o trage la toţi. "Ia de la Băsescu"; lasă, lasă...scoate-ţi băsul la înaintare şi IA DE LA MINE!! Rustic, frate, fără lubrifiant...vreau s-o simţi până-n ficaţi! Odată, demult,  am avut încredere în tine şi ţi-ai bătut joc. Apoi, părerea mea nu a mai contat. Ei, ghici ce? Roata e rotundă şi-acum stau deasupra.  Deocamdată-s la preludiu...m-auzi cum îmi trosnesc degetele? Sunt o parte a rEvoluţiei. 


Mai sunt 14 zile. Tic-tac-tic-tac...Muahahahahahahaaaaaaaaaaaa!!!!!!! 

Bacul a fost un dezastru. Cel mai slab din istorie, cu o promovabilitate de 44,26%.
Băi, sunteţi nebuni la cap?? Realitatea a demonstrat că diploma valorează fix cât un căcat în ploaie la noi în ţară. Nu trebuie să ai master ca să ţepuieşţi proştii şi să te umpli de bani. Doar relaţii. Nu trebuie să fii Marie Curie ca să-ţi undui organismul ca o felină în călduri, pentru a bălăngăni nişte poşetuţe sclipicioase pe mânulă  sau a-ţi lua ţoale de la Coven Gadăn. E o chestie de supravieţuire.
Eu, dacă aş da timpul înapoi, mi-aş băga toate picioare în şcoală. "Învaţă, mămică, că dacă ai carte, ai parte"...da, da, da...începînd din care viaţă?? Prin urmare, cum ies de sub tutela părinţilor aş pleca de chiaun în lume, oriunde aş vedea cu ochii. Mi se rupe de hârtii şi certificate, de note şi diplome. 
Dar 12 clase, dă-le-n mă-sa!


Cât de imbecil să fii să nu reuşeşti să scoţi 3 vorbe pe gură despre o poezie?? Sau după 12 ani de învăţătură, să nu ai habar când şi unde se foloseşte cratima - asta dacă ai auzit vreodată de ea! 
Mă uit la generaţia tânără...facebook de la 12 ani, gugălire pentru orice nimic, twittereală en-gross. 
Le sare capul de figuri dar nu-s în stare să lege 2 vorbe! Dăunăzi, cineva mă întreba ce înseamnă "elementar"...tu copile, eşti idiot?? Deschide dracului o carte şi beleşte ochii în ea, cum să nu ştii la 16 ani ce înseamnă un cuvânt amărât? Altcineva  de 14 ani jumate se întreba pe net, tot într-un oftat afectat - sărăcuţa -  de ce boii de băieţi vor să facă doar sex cu ea, nu şi dragoste.  DoolseFetita...Făptură gingaşă ce eşti tu, dar Capacitatea ai luat-o? Sau te-a încurcat complementul dintre paranteze?? Pune burta pe carte, că-ţi garantez eu că nu te-ngraşi!

No, şi rataţii ăştia ajung a doişpea...superbeton! 

"Cobori în jos, Luceafăr blând, 
Cobori de pe o rază."
"În poezie este povestită dragostea lui Eminescu pentru Veronica Micle, care l-a trădat, fiind o femeie parşivă, de aceea Luceafărul s-a supărat pe Cătălina şi a blestemat-o."
"Eminescu vorbea cu codrul despre iubitele lui."

"Eminescu a fost un luceafăr care luminează şi acum noaptea când nu e lună plină."
"Eminescu iubea codrul, fetele blonde şi luceferii"
"Fata de împărat avea un iubit pe care îl ascundea în spatele oglinzii, în dulap, şi el ieşea numai noaptea."

"Luceafărul s-a dus să se întâlnească cu Dumnezeu şi a trecut în zbor prin mai multe ceruri."
"Luceafărul ura oamenii din cauza femeilor din codru care iubeau pe alţii."
"Poetul nu a murit de moarte bună. El a avut remuşcări că mulţi oameni s-au sinucis când i-au citit poeziile."
"Mă scuzaţi că nu ştiu să scriu despre Eminescu, dar am fost bolnavă şi am şi scutire."

Iuhuuuuuuuuuuu...ţara este pe mâine bune! Generaţia tânără vine puternic din urmă!
Mai bine mor în lumea mea!

joi, 5 iulie 2012

Duduia Merişor

Mi-am descoperit femeia din mine.

M-am plictisit să fiu bărbat...devenise redundant să alerg după cai verzi pe pereţi, să ofer mereu fără garanţia de a primi ceva înapoi. Să fiu mereu nesigur pe viitor, să încerc fără a reuşi, să vorbesc fără a fi auzit, să simt fără a fi simţit. M-am plictisit. Nu mai pot...am şi eu limitele mele. Păi până când o viaţă-amară şi un trai în dizgraţie?
Aşa că, ce-mi zic? "Vreau să fiu femeie şi să primesc totul de-a gata! Vreau să aleg, nu să fiu ales! Vreau să resping când mi se oferă totul, din simplul motiv că nu am chef să mi se ofere nimic şi să accept toţi cretinii, doar pentru a râde de ei...doar pentru că pot ". Ştiu, ştiu...scandalos. Dar am mai spus-o şi o repet: pe plan afectiv, totul începe de la femei. Orice legătură cu un bărbat se naşte doar dacă ea îşi dă acordul. "Tu şi eu ne vom iubi mere şi ne vom privi dzin adzâncu inimii" - vorba Innei.
Cu ea poţi atinge marginile Universului. Fără ea, minereşti cu voioşie spre adâncurile Tartarului.

O prietenă apropiată mi-a şi spus: dacă aş putea, aş face o emisiune la radio. "Ce emisiune, dragă?" zic eu uşor amuzat, convins că va folosi placa emisiunilor de cultură şi muzică de suflet. În schimb, ea mă lasă pastă: "Vreau să fac o emisiune de educaţie a fetelor. Vreau să înţeleagă graniţa dintre eleganţă şi erotism şi mai presus de toate, responsabilitatea uriaşă pe care o au în pornirea unei relaţii". 
WOW!!! Măi, tu eşti chiar femeie? Dacă spuneam eu aşa ceva, eram imediat pus la punct: Misoginule...că parcă doar femeile-s de vină! Ce, bărbaţi-s sfinţi? Hai, băi, fugi d-aci cu tâmpeniile tale! Misoginule care eşti!
Da, aşa mi-ar fi spus. Însă uitau un lucru: totul începe de la femeie. Totul, absolut totul! 
Iar ea a observat asta. Mă înclin cu respect! Uite de ce:

Acum vreo câteva zile, eram prin parc. Căldură de oţelărie...unduia atmosfera, de ziceai că eşti în Sahara! Eram ciucure de praf amestecat cu stropi mari de sudoare, aşa că m-aşez şi eu la umbră, ca omul. Şi din lipsă de activitate, încep să-mi arunc ochii pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale. De la o vreme am început să beculesc ca girofarul SMURD-ULUI în misiune! Nu ştiu cum s-au vorbit, dar taman în acele momente s-au prins a se perinda prin faţa mea toate bunăciunile din oraş! Plete în vânt, şiraguri de mărgele sclipitoare, acoperite de buze cârnoase, ochi scânteietori. Umeri delicaţi, sâni obraznici, siluete mlădii, gingeşe, fustiţe mulate,  coapse magnetice. Mna...ce să fac şi eu: bucuriile verii! Privitul nu-i pe bani! :))
Şi-apoi le-a zărit pe ele! Moamăăăă...zâne, tăticule!! Impresare până-n măduvă...se vedea că-s versate! Priveau natura cu ochii semi-închişi şi buze fremătînde, plutind în grup compact şi împărţind zâmbete încolo şi-ncoace. Cu mersul lor lasciv de felină şi parfumul subtil de nuditate şi mister pe care îl împrăştiau, orb să fi fost, că tot te răscolea pânăn străfundurile fiinţei. Şi-apoi, fix la un metru în spatele lor, venea altă gaşcă: machomenii, dîndu-şi coate. Călcau la milimetru pe urmele diveniilor, cu respiraţia înfierbântată, gâturile întinse şi bulbii ochilor lipiţi de poponeţele jucăuşe din faţa lor. 
M-am împrăştiat de râs!! Care şi-o mai aminteşte pe faimoasa Doamnă cu Butucul, din Twin Peaks? No, astea erau Doamnele cu Cotarlele la plimbare. Lesa le mai lipsea, că altfel, le aveau pe toate! Dacă le aruncai un frisbee, ăia se luau la omor care să-l aducă înapoi şi să primească un pupic pe botic de la stăpână...


De aceea am vrut să fiu femeie.
No, acu din gură e uşor de zis...în realitate, cum papucii calului să fac? Nu m-am ţăcănit atât de rău încât să mă apuc de operaţii doar pentru a-mi atârna un "a" la coadă. Iar pe tocuri zici că-s că-s olog, mai repede merg în limbă! Deci, varianta travestirii iese complet din discuţie...Iar a purtării balerinilor - că doar sunt mai comozi, SE ŞTIE!!!! - la fel; nu cred că se fabricpă opinci pentru dudui mărimea 43 jumate!
Ce-i de făcut, ce-i de făcut?? Nu-mi trece nici o soluţie prin căpău...Până îşi coboară Providenţa privirea şi asupra mea şi îmi trimite o cunoştinţă care-mi spune: "Auzi? O prietenă de-a mea şi-a făcut cont pe un site de deiting, dar nu îl mai foloseşte. Nu ai vrea să faci şi tu puţină bâză de proşti?". 
Pfuai de mine şi de mine...perfect pentru familia mea!



Sigur, dragă, cum să nu vreau? Şi aşa se rugau cunoscuţii de mine să mă bag pe Badoo..cică p-acolo umblă fetiţele cu colaci pe coadă, toate doritoare, toate disponibile. Eu...ruşinos ca o fată mare! De ce dracu să-mi bag în vorbă cu posibili obsedaţi? Lasă-aşa de unul singur, că-i mai bine. Dar vorba ceea: "dacă nu vine Mahomed la Munte, vine Muntele la Mahomed"...iar Badoo-ul la mine :))
Aşa am devenit EA. Duduia Merişor. O fată brunetă, drăguţică, cu siluetă de gazelă în extaz. Capricioasă, răsfăţată, sinceră şi glumeaţă.Delicată, dar puternică. O floare.



Şi am intrat pe site...în primele 5 minute, m-am umplut de scârbă! Dacă asta înseamnă să fii femeie, eu îmi bag toate picioarele şi plec la scara mea...păi cum se poate aşa ceva? Minteni s-a dezlănţuit avalanşa de idioţi: "Bună frumoaso, ce faci, dai id, pup". "Eşti superbă şi frumoasă-frumoasă-frumoasă-frumoasă, mai frumoasă ca o zână. Dai id, pup". "Bună, deranjez? Frumoasa mea, ai ceva special care mă atrage la tine. De când te-am văzut, nu mai sunt eu. Mănânc doar de 2 ori pe zi, ies din casă pe geam, îmi vine să te scot cu ghiveciul la soare, să se bucure şi el de frumuseţea ta. Ai nişte ochi superbi. Vorbeşte cu mine şi nu vei regreta. Dai id, pup." Aoleu, frate...ăsta se crede romantic! Are vreo impresie că-i pic la căcaturile astea? Am nişte ochi superbi...BĂ BOULE!!! În poza pe care ai văzut-o tu, am ditai ochelarii de soare lipiţi de retină!! Marş, mâncate-ar gărgăriţele!! Ieşi d-aci cu mieroşeniile tale, că n-am timp de cretini! Hai, bagă eject!
După vreo juma de oră, aveam 30 de mesaje, 80 de cereri de prietenie şi tot atâtea de id de messenger. Ba unii, mai erau şi mitocani: "nu vrei să-ţi dau limbuţe?? Mă pricep de minune. Eu ţie. apoi tu mie...nu vei regreta". Sweet, dar nu. Când mă enervez eu muşc, şi te las fără organul statului! Te ciomific doar din maxilar, nu vei mai vrea femei în viaţa vieţilor tale!!! 

M-au enervat.
M-au acaparat complet, ce dracu să mai fac? Încercam să le răspund la toţi, să-i resping, dar mi s-a blocat calculatorul - deh, nu-i chiar Ferarri...mai degrabă o sculă mai de pe vremea cartelelor perforate. Aşa că m-am pus la somn. A fost prima noapte după mult timp în care am avut coşmaruri...se făcea că vin cohorte de haidamaci peste mine, să mă ia de soţie! Ochi roşii, tâmple cu vene pulsînde, pantaloni erecţi, mâini întinse, gheare tremurânde, guri flămânde, limbi umflate, hărmălaie, rugăminţi, floricele, pupicuri. Ptiu, ptiu, ptiu, piei Satană! 
Dimineaţa îmi reevaluez opţiunile: Nu, că nu se mai poate aşa! În 2 zile mă trezesc cu dungă roşie pe buletin, cămaşă cu mâneci lungi şi cazare permanentă la băieţii veseli! Aşa că am început să cercetez problema cu de-amănuntul, să întreb încolo şi-ncoace: CE AR FACE O FEMEIE??
În primul rând, ar ignora. Buuuuuunnnnnnn...gata, nu mai vede nimeni mesaje de la mine. 
Apoi, ar răspunde fix la ce vrea ea şi când vrea ea. Mişto...băi copile, dacă-ţi răspund, o fac doar pentru a te anunţa că mi-e lene să-ţi răspund. Mai vrei ceva? Hai pa.
Şi în cele din urmă, s-ar comporta ca un stăpân ce trebuie să primească fără a cere vreodată. Preferata. mea.   Golănel care mă lauzi de mi se sterpezesc dinţii, ia zi tu repede, ce-ţi place la mine! De ce trebuie să pic eu în mrejele tale şi nu ale altuia?

Aşa a început distracţia. Jucîndu-mă, mi-am dat seama de complexitatea vieţii. Captiv lângă un perete, am început să desluşesc uşor-uşor şi celelalte colţuri ale odăii. Cu mult timp în urmă, şi ea a încercat acelaşi lucru. 
Am învăţat cât de dificil este să fii femeie. Pare cel mai uşor lucru de pe lume, dar pentru a fi cu adevărat o femeie,  îţi trebuie antrenament ca pentru înrolarea în trupele antitero. Te loveşti de imbecili şi mitocani la fiecare pas, în fiecare secundă. Trebuie să-i respingi mereu cu graţie, mereu zâmbind cu tact. Trebuie să fii elegantă, deşi bărbaţii-s nişte golani. 
Am învăţat cât de false se văd din exterior majoritatea complimentelor. Chiar dacă sunt reale şi pornesc din suflet, s.au devalorizat...par doar nişte kitchuri. O manelărie abjectă. Ochii tăi şi gura ta, nu mai pot dormi nooaptea. Deci...de ţinut minte: cu cât mai rare laudele, cu atât mai bine.
Am înţeles că insistenţa duce la sufocare şi la moarte. Oricât ar fi atracţia de mare, ea dispare...e ca o pasăre pe care o strângi cu putere la piept, până o laşi fără aer. De aceea moare. Tu o omori...eu. Întotdeauna eu. M-am avântat cu capul înainte şi m-am grăbit. Am lăsat flacăra pasiunii să ardă prea tare şi ea a mistuit totul...pe tine, pe mine. Nu mi-am putut controla sentimentele şi ele s-au transformat într-o viitură de aur topit: strălucitoare, vie, dar fierbinte şi letală.
Acum am auzit  ce nu mi-ai spus niciodată...şi tot acum, e mult prea târziu. Oare mă mai auzi? 
Ce importanţă ar mai avea?

P.S.: Ai citit "Sfârlează cu fofează"? Duduia Merişor eşti tu...fata cu obrajii rumeni, care dă sens întregii povestiri.

Nightwish - Bye Bye Beautiful
   
 Asculta  mai multe  audio   diverse

U now...sometimes I really hate u. 
But I always love u.

luni, 11 iunie 2012

Pesimist cu bec în frunte

Cred că m-am concentrat prea mult pe mizeria personalităţii feminine şi am uitat de frumuseţea ei.
Dracul nu e chiar atât de negru...altfel nu ne-am mai îndrăgosti şi trăi fericiţi pân' la adânci bătrâneţi, neam!

HOLOGRAF - Cat de departe
   
 Asculta  mai multe  audio   manele

Mă amuză că tot văd pe diverse forumuri aceeaşi întrebare redundantă: "Ce vor femeile?". Serios de nu mă împrăştii de râs...mi se pare atât de amuzant! În linii mari, se ştie - totul :)) . În linii mai mici, discutabil...d-aia suntem fiecare unici în univers.
Vis-a vis de asta, am primit pe mail nişte citate simpatice, în care EA nu este privită  doar ca fiinţa ce ne trece prin toate camerele Iadului, ci şi ca aceea care ne întregeşte viaţa şi ne-o înfrumuseţează. Mi-au plăcut, mi-au lăsat în minte o slabă aromă de nostalgie jucăuşă. Şi-un zâmbet melancolic.
Echitabil este să prezint orice din mai multe perspective...Prin urmare, cugetările le reproduc mai jos.
Enjoy!

  • Cel mai frumos lucru la un bărbat este femeia de lângă el. - Henry Kissinger
  • Femeia nu este nimic fără dragoste, frumuseţea nu este nimic fără plăcere. - Balzac
  • Femeia este singurul cadou care se împachetează singur. - Jean Paul Belmondo
  • O femeie iartă totul, dar ne aminteşte suficient de des că ne-a iertat. - Karheinz Bohm
  • Nu iubeşti o femeie pentru că este frumoasă, ci este frumoasă pentru că o iubeşti tu. - Octavian Paler
  • Bărbatul nu ştie cum să termine o relaţie. Femeia nu ştie când să o termine. - Helen Rowland
  • Cine caută o femeie bună, înţelegătoare şi frumoasă, nu caută o femeie - ci 3.. - Oscar Wilde
  • Poţi afla orice de la o femeie, dacă nu îi pui întrebări. - William Maugham
  • Noi, femeile, avem nevoie de frumuseţe ca să ne iubească bărbaţii şi de prostie ca să îi iubim. - Coco Chanel
  • Dacă o femeie nu vorbeşte, nu trebuie întreruptă în nici un caz. - Clint Eastwood
  • Când o femeie se îmbracă frumos, o face cu intenţia ca bărbaţii să şi-o închipuie dezbrăcată. - Christian Dior
  • Femeia se împotriveşte la început atacurilor bărbatului şi la sfârşit se împotriveşte retragerii lui. - Oscar Wilde
  • Femeile pretind imposibilul: ele vor să uiţi câţi ani au, dar nu şi când e ziua lor de naştere. - Karl Farkas
  • Că femeile au ultimul cuvânt se datorează faptului că bărbaţii nu mai au nimic de spus. - Hanne Wieder
  •  O femeie este în stare să trăiască 2 zile cu un compliment. - Michele Morgan
  • Femeile sunt mai isteţe decât bărbaţii pentru că ele ştiu mai puţin, dar înţeleg mai mult. - James Stephens

P.S.: Băi, voi înţelegeţi diferenţele dintre gândirea la general şi cea concentrată pe singular, aşa-i? Că mereu am impresia că-mi răcesc gura de pomană...

vineri, 1 iunie 2012

Zbor de lacrimă

...pentru că, odată, am ucis o vrabie

"...străbaţi urcuşul anevoios al unei pante colţuroase şi te trezeşti la marginea unui râu întunecat, ce se loveşte cu vuiet de pietrele ce-i stau în cale. 
Este seară...soarele a coborât după piscul muntos din spate, dar cerul roşu-portocaliu încă fierbe de lumină în acel loc. Întoarce puţin privirea şi vei vedea norii zdrenţuiţi de culoare şi micile scântei de lumină rătăcită ce se aleargă prin frunzişul stejarilor uitaţi în penumbră! Aaaaaa...nu poţi...eşti o lacrimă, iar lacrimile nu au ochi. Ai părăsit  izvorul unei priviri, nu mai poţi vedea. Nu-i nimic, îţi voi descrie eu totul. Tu trebuie doar să îmi asculţi vocea şi să urci pe potecă, până ajungi în vârf. Acolo negreşit vei găsi alţi ochi care să te primească. Poate cu ei vei fi fericită.
Dar să o luăm pe rând: acum eşti doar pe marginea râului care aruncă stropi reci înspre tine. Ohoo...mai ai destul până ajungi la destinaţie! Picăturile de spumă te înţeapă cu sloiuri mici de gheaţă, dar nu rămâi să te joci cu ele...mergi tot înainte pe puntea de scânduri cariate ce se leagănă haotic la cea mai mică adiere a vântului. Un pas...încă unul...uşor, uşor...încă puţin şi ai trecut pe partea cealaltă. Acolo te aşteaptă ferigi maro-negriciose ce acoperă pământul reavăn al noii cărărui. Este îngustă şi serpuieşte poticnit prin întunericul proaspăt, dar este drumul tău.



Şi tu eşti o lacrimă, aluneci transparent pe el; îl urmezi cu sfinţenie în sus, mereu în sus. Te prelingi peste trupurile găunoase ale unor copaci bătrâni, ocoleşti scorburi, te prelingi peste firele negre de iarbă...înaintezi încet şi hotărât spre stele. Spre vârf, acolo unde vei putea cuprinde orizontul cu o răsuflare şi vei găsi o nouă cale pe care să apuci. De-aceea urci cu atâta îndârjire. Nu mai poţi zbura, aripile de fluture s-au ofilit. Dar ai găsit altă cale să ajungi unde ţi-ai propus...tu mereu găseşti o soluţie. 
Un greiere îşi începe cântecul nocturn dar nu îl auzi...eşti o lacrimă, nu ai urechi. Eşti un bob de durere spulberată şi atât. Simţi căldura umedă a pământului, dar nu o iei în seamă; pluteşti pe ea ca pe un val oceanic, prinzi noi aripi şi te avânţi în sus, mereu în sus. 
Acolo, departe, către lumea ta."

marți, 29 mai 2012

Mi se rupe!

N-am chef să scriu...încă am "inima neagră ca un miner din vale" şi nu m-am terminat de exorcizat.

Fiecare înţelege ce vrea, mă doare-n cur!
Iar dacă nu îmţelegeţi nimic...şi mai bine! Deal with it!



P.S.: Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. Dar o melodie câte cuvinte poate înlocui?

sâmbătă, 26 mai 2012

Unde-i ea?

Ascult melodia aceasta de ceva timp, de-acum.


Unde-i ea? 
Nu ştiu...am ascuns-o într-o casă la ţară, plin de primăvară şi flori.  
Nu ştiu...nu ştiu nici acum dacă este bine ce-am făcut. Ea vrea să  zboare liberă, acolo unde este primăvară. Dar nu m-am gândit niciodată că poate ea aduce primăvara...şi trebuie doar să-şi deschidă aripile. Atât.
Nu ştiu... 

joi, 24 mai 2012

Copii mari şi fără minte

Nesiguranţa.
Doar ea face diferenţa între Rai şi Iad. Atât.
Lipsa de încredere este cea mai păcătoasă dintre toate bolile pământului...genul acela de ciumă care te roade în interior, îţi digeră încet şi cu răbdare fiecare celulă. Dacă ai ceva ce se vede, lumea ştie şi se comportă cu tine în consecinţă; ca la război: când vezi bombardeua că vine, te bagi dracului în beci să nu-ţi pice-n cap şi să ţi-l facă pulbere! Dar dacă aruncă duşmanul o sticlă cu antrax pe o stradă, ai luat-o-n mână! Unde te mai bagi? Cum te mai ascunzi? Guriţa mareeeeeeeeeeeee...
Aşa cu boala. Te vede în cărucior, nu te pune nimeni să dobori recordul lui Hussein Bold la suta de metri garduri.  Ai defect de vorbire şi te bâlbâi, nu se aşteaptă nimeni să câştigi Eurovisionul. Dar când arăţi normal şi eşti ca toţi ceilalţi, se aşteaptă totul de la tine. Şi nimeni nu vede că urlă hău-n tine ca Niagara în cădere liberă. Nimeni nu îţi vede zidurile ciuruite ale moleculelor, molozul însângerat şi dărâmăturile. Eşti Hiroshima plus Nagasaki după bombardamentul atomic, dar nu ştie nimeni asta. Nu are cum să ştie...orice semnalizare a dezastrului este o slăbiciune. 
Însă mereu se simte ecoul. Şi eşti nesigur. Necorespunzător.

mc hammer-cant touch this
   
 Asculta  mai multe  audio   diverse

Chestia e că şi ecoul se poate falsifica...ca-n bancul cu Bulă: în vreme de războ, pişicherul se ascunde în fântână, pentru a nu fi găsit de inamici...şi ca să fie mai credibil, imită ecoul. 
"E cineva aici?" Şi Bulă de jos: "E cineva aici-aici-aici-aici?"
"Se pare că nu e nimeni..." Şi Bulă de jos: "Se pare că nu e nimeni-nimeni-nimeni..."
"Arunc o grenadă, să fiu sigur...sau mai bine plec" Şi Bulă de jos: "Mai bine pleacă-pleacă-pleacă...."
Da...ecoul se falsifică al dracu' de uşor, cel puţin o vreme. Şi-apoi..apoi...ce? Sexy Mărioara în club la Despuiata. Ups! Mărioara e de fapt Mărin! IEEEEEEEEEŞŞŞŞŞIIIIIIIIII!!!!!

O săptămână, două, trei, nouă. Boala avansează. Stai afară în ploaie, sau intri pe uşă şi ieşi pe geam în secunda 2. Ce faci? Nimeni nu mai crede în tine şi nici măcar tu.  Boala avansează. Timpul trece! Trecerea lui presupune experienţă. Nu informaţie, ci practică. Tic-tac-tic-tac...hai, mămăligă, că te prind alţii din urmă!! 
"Ai carte, ai parte"...căcat în ploaie! Ai carte, poţi să-ţi mai iei una şi apoi o bibliotecă. Atât. Cine crede asta e idiot. D-aia comunismul e o mizerie şi ne adaptăm aşa de greu la economia de piaţă. Atunci, ţi se dădea. Aveai 8 clase, lucrai îngrijitor; la 12 clase te mai băgai şi tu în seamă cu un maistru prin vreo uzină. La facultate...pfuai...King Julian, tăticule! "I like to move it, move it..she likes to move it, move it!



Inginer, cap de pluton. Casă, credit la o găleată de 1310 pe care o primeai după 1,2, uneori 5 ani, respect de la comunitate, mişto. Who the fuck doesn't want this?
Şi-apoi vne democraţia...fiecare îşi ia cât poate, de unde poate. Nu-ţi dă nimeni. Ai tupeu, bagi mâna şi e al tău. Atât. Învârţi chestiunea ca porcu bostanu', ai golănie-n tine, te-ai rezolvat! Cică te ştii, eşti şef de trib. Te cheamă şi când vede că eşti bleandă, te dă afară. Niţel colo, niţel colo...dacă te duce capul, în timp se face experienţa; tupeul rămâne...it's a win/win situation. Dacă băuni de idiot, rămâi cu golănia şi-o freci la colţ de stradă.
D-aia fetele "bune" vor "băieţi răi" (mamă ce-mi vine să vomit când dau de câte-o dezbatere d-asta pe net...mi-o ia capul pe câmpii!! Dacă mai aud dicuţie de gen, pe cuvânt de nu mă dau cu capu' de pereţi singur, de tre' să mă bage la camera capitonată!); inspiră putere. Iar când îşi dau seama că DOAR inspiră, speră că vor transforma bestia în prinţ. Uneori le iese pasenţa şi e ok...uneori şi-o iau pe cocoaşă şi acceptă în numele iubirii, îşi plâng în pumn că "ce porci sunt bărbaţii" şi ce alese trufandale-s ele, sau pleacă să lucre-n coafor. Şi-apoi distracţie...bang-bang, my baby shut me down!

Aşa-s băieţii de cartier. Dar dacă eşti crescut cu clişee şi "frica lu' Dumnezeu", care-ţi toarnă avuţii pentru că n-ai făcut nici un rău nimănui, eşti mâncat. Aştepţi momentul potrivit să te afirmi...nu-i aşa, Universul are ordinea lui. O copită de cal verde! Ce-i al tău, e pus deoparte. Jură-te pă mă-ta! Roagă-te la Ăl de Sus, că Soarta beculeşte-n bălegar ca nestemata-n neghină! Aham...şi ne căcăm cu aromă de lotus şi flori de jojoba! Tot aşteptînd aiurea, ţi-o iau înainte alţii ce nu aşteaptă. Punct.
Timpul trece. Aşteptarea nu aduce experienţă şi nesiguranţă. Boală. Respingere. 

Ai carte, n-ai nimic. Asta e lumea de azi. Citeşti, rămâi cu cartea. Trăieşti, poţi avea totul.
Viaţa e un căcat. Un jeg plin de puroi. Îţi dă şuturi în cur până curge sânge, iar dacă te opreşti sau te întorci...woooo...un şut la testicule, eu ştiu ce să zic??
Aşa că mergi înainte...de preferinţă, singur. Doar aşa înveţi. Munceşti de la 5 ani, ca la chinezi. Dar la 20 conduci lumea, dacă ţi-a crescut o circumvoluţiune şi înveţi să pui detalii cap la cap....conduci lumea, la dracu'! O manipulezi! Acu douăj' cinci de ani, ne plângeam în pumn că e uniformă obligatorie-n şcoli şi nu avem drept de liberă exprimare. Acum, şi-a luat Getuţa de la 3 geantă cu sclipici, vreau şi io! Are Gingirel din capu' la stradă BMW, vreau şi io! Mi-a plecat juma de oraş în Turcia la Nisipurile-n Ştrasuri, da io-s mai prost? Ce-am să nu merg?!  
Simplu, nu? Informaţia pură nu-i foloseşte nimănui. Cine munceşte trei sferturi de viaţă pentru o hârtie şi doar atât, e imbecil.  După 2, 3, 10 facultăţi, nu ţi se cere mănunchiul de diplome ci experienţă de lucru. Şi nimeni nu are nevoie de Wikipedia lângă el, ci de un om cu şcoala vieţii. 
..acolo unde totul se învaţă de mic, "în întuneric, în singurătate, cu puterile neajutate...". Când timpul trece, apar alte dorinţe, alte priorităţi. Mereu altele...
Odată, am spus că nu vreau copii - bine, acu' nu-i pericol :)). Faza e că şi de-ar fi, momentan nu îmi permit - că doar se trăieşte după posibilităţi, nu după dorinţe. Şi chiar de mi-aş permite, mi-e teamă să nu îl iubesc prea mult. Nu voi vrea să-i fie rău, iar dragostea întunecă orice urmă de luciditate. Îl voi sprijini, poate, mai mult decât trebuie. E copilul meu, nu îl pot lăsa singur, în întuneric şi fără ajutor... Şi dacă îi voi face rău, doar iubindu-l ca pe ochii din cap?  Ca să înveţi să fii cu cineva, trebuie să înveţi să fii singur...dar dacă nu îl voi putea lăsa singur şi va fi părăsit tocmai din cauza asta?? Peste ani, unde va fi rostul bunelor mele intenţii??

Apoi, mă mai întreb ceva: ce se întâmplă cu copiii mari? 



Cu acele persoane care au o sumă întreagă de nevoi, toate abramburite mai ceva ca stratul de electroni dintr-un atom. Ce ai putea face atunci când nu mai corespunzi nicăieri, când nu te încadrezi niciunde. Când lumea încă nu a aflat de războiul chimic. 
Ce faci? Ce eşti? Unde eşti? Contra curentului, la dracu'!!! Iar acum poziţia asta e atât de râvnită, încât mainstreamul e deja un contra-curent.     

luni, 21 mai 2012

Secunde îngheţate

Trecutul, prezentul şi viitorul sunt totuna.
Undeva, cândva, toate acestea se întâmplă aievea...

Când ne-am zărit, aerul dintre noi
şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lasă să-l străbată.

Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute.

Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, în trecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut.

...pentru un săgetător.

joi, 17 mai 2012

Sensuri dezgolite

Zădărnicie.
La atât se reduce viaţa unui om.

Mă chinuie o emanaţie contemplativ meditativă, desprinsă dintr-un abstract inefabil. Aşa, şi? Ce schimb cu asta? 
Aş reflecta cu intensitate asupra unor problematici simple, le-aş descompune în atomi şi le-aş recrea în peisaje noi, uimitoare. Pentru ce? Aş putea să aprofundez Cântecul plin de armonie al Ainurilor sau Visul Creator al lui Ptah, pentru a extrage sensuri proaspete din nişte abstractizări prea trecute. De ce aş face asta? Doar dintr-o simplă zvâcnire a minţii aş putea recrea punctul primordial de perfecţiune, lotusul din care se va naşte Ra. Sau poate un şoim. Sau poate, doar un fluture.  ACEL fluture. Cu ce scop?

Tot ce fac, tot ce spun, tot ce doresc sau visez, este degeaba. 
Vorbesc...pentru cine? Doar risipesc  energie în eter; arunc sunete imperceptibile într-o atmosferă prea poluată fonic. 
Scriu...ca să ce? Nu schimb nimic. Discut cuvinte, analizez concepte, compar idei, aduc argumente şi-apoi ce??Apoi nimic! 
Privesc...unde? Orizontul este atât de departe! Şi numa' de-al dracu se deplasează rectiliniu şi uniform, odată cu mine...nu îl pot atinge.
Ascult...ce? Pretutindeni este hărmălaie, nu se mai poate înţelege om cu persoană! Şi în afară de asta, m-am săturat să fiu ca spitalul de urgenţă: deschis non-stop pentru oricine, dar mereu fără fonduri pentru a-mi renova interiorul.
Mi-e silă. Mă zbat ca un peşte pe un ţărm stâncos, aruncat mult prea departe de mare. O, şi îmi doresc atât de mult să îi închid adâncul în privire! Acolo, în străfundurile fluide a apărut viaţa...poate de-acolo voi renaşte. Când voi ieşi la lumină voi fi altcineva, poate mai complet...cu alte aspiraţii, alte gânduri, alte concepţii. Poate voi fi o idee mai matur, un croitoraş olecuţă mai viteaz...sau poate un simplu desfleurat. Un pierde-vară ce se va pierde într-o mulţime fără căpătâi, aşteptînd să fie salvat de un om cu suflet. Dacă aparenţele s-ar schimba, dacă nu voi mai fi eu, ar mai veni acel om? Ar mai avea vreo importanţă? 

Elvis - Return To Sender
   
 Asculta  mai multe  audio   diverse

Mda...simple posibilităţi. 
M-am săturat! Aş vrea să comentez ceva, dar ce? Nu se întâmplă nimic care să-mi bage interesul în erecţie. Şi oricum - în cele din urmă, totul este inutil. Viaţa este o simplă iluzie cu coordomate precise. Să scriu despre asta? Ha ha ha! Cine dracului m-ar crede? Cică nu gândesc în afara cutiei; bine că eşti tu deştept! Şi chiar dacă ar face-o, cu ce m-ar încălzi pe mine? 
Cineva îmi spunea, odată: "Când nu ştii ce să spui, adu în discuţie femeia. Este un mister etern.". Mda...Mister pe dracu'! Femeia este ca viaţa: pare complicată. S-au scris zeci, poate sute de cărţi despre cum trebuie să te comporţi cu Emanaţia Supremă pentru a o impresiona. Fecioria din ea tresaltă ca o albinuţă-n floare doar în prezenţa unui Masculul Alfa. Vrei să îi intri în graţii? Fii răpitor, sigur pe tine, monument de cutezanţă istorică, fii sincer, fii tu însuţi. (Întrebare: cum dracu să fii tu însuţi când te agiţi din toate moleculele să impresionezi tuta? Dacă nu ai face aşa, îşi bagă picioarele din prima.) 
Băi oamenilor, sunteţi bine cu capul? Voi, când vă treziţi dimineaţa şi vă uitaţi în oglindă, nu vi se pare că e puţin mai într-o dungă? Ca şi bărbatul, femeia e un om -  nu o suflăciune filosofică dezlipită de concret! Dacă o dezbraci de toate ipocriziile ei pline de spiritualitate şi o reduci la esenţă, pendulează între 2 parametri elementari: banii şi plăcerea personală.

Pentru a-i inflama creierii, trebuie să-ţi scoţi parnosu' la înaintare. Dacă ai destul, eşti cine vrei şi când vrei. Modelezi orice sistem de valori după propria dorinţă. "Dacă ai bani şi sculă tare, muţi în cur pe orişicare", vorba unui vecin." De fapt nici nu mai trebui să umbli tu după bunăciune...vin ele în turmă, ca un copil după suzetă.
...sau, doar să îi placă de tine. Fizic. Atât. Aia cu "personalitatea e importantă, forma e perisabillă în timp" e doar bătaie de joc pentru trepanaţi. O crezi, eşti idiot. O creditezi ca fiind adevărată într-un moment de slăbiciune, eşti idiot.  Iar eu sunt şef de trib. :))
Realitatea este simplă: Dacă, atunci când te-a văzut îşi spune în gând: "Aoleu, mămică, mămică, ce mi-aş trage-o cu' ăsta", te-ai căpătuit. Ţi se trece cu vederea orice, pentru că, nu-i aşa, "dragostea iartă totul". Dacă nu şi-a spus asta şi nici nu ai cardu' gros, ai pus-o original! Poţi să ştii pe dinafară tehnici de Casanov, să o impresionezi cu cele mai sclipitoare emoţii umane şi cele mai neauzite cuvinte. Te scuipă-n ochi fără urmă de regret şi pleacă mai departe.."nu te plac, asta e, punct. Dragoste cu sila nu se poate. Poate altădată."

Deci cum era cretinitatea? "Femeia, eterna enigmă"? Da, da...un ceai cald şi la culcare! URA!
În cele din urmă, totul se rezumă la o aparenţă. Eşti un mascul care-şi ia refuzuri pe bandă rulantă? Pune dracu' mâna şi fă bani să-ţi bagi nişte operaţii estetice! Sau doar, fă o tonă de bani! Fără număr, fără număr, fără număr. Fii celebru. Totul se va schimba...nu mai alergi tu după câte-o mioară rătăcită, vine toată turma în curtea ta. Eşti femeie şi-ţi iei refuzuri gârlă? Fă bani şi tunează-te! Pune dracu' mâna pe o sală de sport şi te tonifiază la celulită, no mai lăsa să atârne ca celofanul pe căpiţă! Fii perfectă fizic! Trage-te prin inel şi e imposibil să nu te observe vreun gras cu dare de mână!
Asta e viaţa. Cine afirmă altceva, mănâncă căcat cu beţişoare chinezeşti şi se îmbată cu apă rece. Şi deja mi-e scârbă de câtă duhoare am înghiţit de la toţi închipuiţii! 

Aşa, şi ce? Cred că se propteşte învârteala planetei fix în lehamitea mea. 
Inutil, ce spuneam?


joi, 10 mai 2012

Femeile

...fac sex pentru a fi iubite, bărbaţii iubesc pentru a face sex.

Aşa circulă o vorbă de duh printre feministe.
Când am auzit-o prima dată de la o gagică în tendinţe, am izbucnit brusc: "Jură-te pe mă-ta că tu nu ai făcut niciodată sex doar pentru că ţi-au înnebunit hormonii ca o herghelie de cai sălbatici, ci vrei doar să fii mângâiată şi sărutată şi preludiată! De ce ţineţi atât de mult să credem că ne faceţi o favoare făcînd sex cu noi? De ce nu puteţi recunoaşte că o faceţi pentru simplul motiv că asta vreţi? Credeţi că dacă puneţi o floare pe-o balegă ea devine o operă de artă, sau cum?
Fecioara pură se-mpreunează cu oligofrenul din jertfă, ca să-l mai salte 2 trepte pe scara evoluţiei. Da, sigur...cum spui tu, şi-apoi mâncăm. Auzi? Ai imitat vreodată capra? Sau poate iedul? Hai, măi...termină cu căcaturile de prinţesă virtuoasă, că nu mai ai 5 ani!"


Ghici ce mi s-a răspuns: "Da, ai dreptate. Nu m-am gândit la asta."
Păi, DÂNG-DÂNG! Altă dată foloseşte dracului capul, înainte să mai scoţi ceva pe gură! Că doar d-aia îl ai, nu e doar un apendice nefolositor al gâtului!!!

Gata, ajunge cu femeile ! Ce atâtea muieri, mai dă-le-n mă-sa! Ce fac aici, revistă glamour? Mâine-poimâine te pomeneşti că mă apuc că postez tutoriale (atenţie, asta nu are nici o legătură cu "tuto", chiar dacă semantica se aseamănă pe la colţuri) de modă şi croşetat, la naiba! Deci punct şi de la capăt! Hai cu subiecte de mascul!
M-am uitat la un meci de fotbal. WOOOOOO...Dă calendarul repede, să fac un semn! Construieşte o biserică, cum făcea Ştefan de câte ori îi caftea pe duşmani! Plantează un pom, să facă umbră copiilor-copiilor noştri! Sau, mă rog, ai voştri...personal, nu ştiu dacă am de gând să mă-npuiez. Ce ceapa mă-sii, "Gravidul" e un film, nu am nici o intenţie de a-l transforma în realitate! :))
Dar am deviat.  Începusem cu meciul; sunt total antitalent şi paralel cu subiectul, dar ce-mi zic? La dracu', SUNT BĂRBAT!! Păi bere nu prea beau, măcar odată-n viaţă - fără Marioara Murărescu 'a nouă - să privesc şi eu la o miuţă faină, că doar n-o fi foc! Adică vine ditai Cupa UEFA peste mine-n casă şi mă doare-n cur? Nu m-o fura peisajul, măcar văd şi eu cum arată Naţional Arena - altă idioţenie uriaşă! Bă, se crapă ceru-n 14 precum catapeteasma templului dacă ziceţi şi voi "Arena Naţională"? Sau, în papucii calului! Sunteţi rupţi în gură dă dăştepţi şi plini de englezofile, fiţi până la capăt! Ce-i aia, Naţional Arena? Am schimbat furcuţionul începutului de secol cu "furculişăn"-ul timpurilor moderne. Tare, să-mi bag ce-am mai scump!
În fine, prea mă proptesc acu' în problematici lingvistice. Hai cu miuţa! Sau nu! Ups, eroare - cum lălăia un cântec străvechi. Ce s-a întâmplat pe teren nu fuse miuţă, ci minune: FOTBAL! Fotbal adevărat, d-ăla mega-tare! Cu scheme şi eschive, verticalizări, pase, centrări pe real, nu doar din gură! Senzaţional, pe cuvânt de cercetaş!
Băi prieteni , dar l-aţi văzut pe Randament Falcao, ăla?? Am rămas prost ce goluri a dat! Ziceai că face cursă printre jaloane, aşa erau adversarii de molâi! Dacă ridicau niţeluş şi mâinile, începeam să mă tem c-am greşit programul şi mă uit la "The walking dead"! Pac-pac-pac gol! Înaintea primului, când a început să jongleze printre vernili,deja ziceam în gând: "Hai că pierde mingea, prea se freacă mult!" Ceea ce s-a şi întâmplat...numa' că nu ştiu cum a făcut, dar a pierdut-o taman între buturile porţii. GOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL!!!!
N-am văzut aşa ceva de când mama m-a făcut! Bine, pe undeva e de înţeles...eu cu fotbalul sunt ca baba cu boxul! A durat juma' de repriză până m-am prins cine cu cine joacă - noroc că unii erau în verde şi unii dungaţi. Problema mare a fost că mă-ncurcam în atletico :)). Adică, frate, eu am înţeles că erau sportivi, dar puneţi-le nişte indici, ceva, ca la matematică: când uitam alfabetul şi rămâneam în pană de necunoscute, începeam cu "a1","a2","a3".
După vreun sfert de oră de bâjbâieli, se pare că Dumnezeu mi-a auzit ruga (vedeţi ce face o închinăciune la timpul ei?): comentatorii au început s-o ardă cu Atletico şi Bilbao. Mişto. Doar că pe ecran a scris la un momentdat Altletico Madrid şi Athletic Club. Unde-i Bilbao, că nu-s 3 echipe pe stadion?! Aşa că iar am cerut ajutor divim. şi iar m-a lovit iluminarea: în sfârşit am priceput cum îi cheamă p-ăia! No, şi să mai zică cineva că nu există miracole!

Uite, de exemplu...i-am reevaluat pe forumişti.
Ce, mai, frate? Dacă intri pe un forum e ca şi cum ai penetra pepiniera de inteligenţi a planetei. Ce bani de presă şi mondenităţi, ce reviste de colorăciuni sau pornache cu tâţele pe masă? Forum, direct! Ca la mall...găseşti tot ce-ţi trebuie într-un singur loc; lumea se luptă pentru globalizare, aici ai toată diversitatea de floră şi fauna fix la tine-n dormitor.  Pe forum găseşti orice...răbdare să ai, ca să cauţi! "10 trucuri pentru o frează mişto", "15 secrete pentru o partidă de sex ca la carte", "3 motive pentru care partenerul şi-a băgat picioarele-n sentimentele tale", "noile interpretări ale vechilor nopţi umede", "reţete tari de prăjitură cu mămăligă şi caise", "cum să faci cocktail ca-n filme", "grătarul şi sănătatea umană", "reguli de gramatică pe care toată lumea le încalcă", "mitocănie şi gentilism", "ce face abstinenţa din om", "minciună vs adevăr". Pfuai de mine, mi se-nvârte capul ca titirezul! Wikilic plus British Gallery, tăticule! Se dezbate orice, oriunde, oricând


 ...de la subiecte puerile gen "ce culoare credeţi că trebue să aibă zdrăngănica copilului meu" şi până la marile mistere neelucidate ale civilizaţiei: "credeţi că e mai bine să mă-ngraş, sau să slăbesc?" sau "de ce oare se sterilizează acele celor condamnaţi la moarte prin injecţie letală?". Zvârcoliri de geniu, ce să mai zic?
Ba de curând am văzut că şi temele tot pe forum se rezolvă: "Help, Help, am de făcut un eseu în franceză despre transformările pe care le suferă  persoană depresivă după ce este sfătuită de prieteni cu inima bună. Pls, sunt botă la franceză.". No, ziceţi cum să nu ajutăm săraca fătucă! O fi ea mai limbistă - că doar d-aia face limbi străine la şcoală, să se ştie descurca în modernitate, dar nu-i specialistă...are nevoie de ajutor, mititica.
Sau pe altul, cu chimia: "Am o problemă foarte gravă la chimie" Eu mă gândeam deja că-l doare-n cot...dar Bamse continuă: "Vă rog, pls much, help. Cică acetilena reacţionează cu 450 de kg de acid cianhidric la un randament de 75%; să se determine cantitea de produs de reacţie format. Păi de unde să ştiu eu? Ce, m-am băgat în furnal să-l cântăresc? Acidul cianhidric e otravitor, nu vreau să mor."
No, v-am zis că e pe bază de eminenţe? Off....copii, copii, unde-s încastraţii de altădată, care se chiombau în manual când aveau nelămuriri? Ei, unde? La azil, că-s bătrânoci! Astăzi se gândeşte "outside the box", că doar d-aia s-a inventat netul! Şi acum, dragii moşului, să ne deschidem spiritul către mapamonnd, pentru a ne integra în absolut... 

Aoleu, mi-am adus aminte! Încheiam înainte de a mă achita de-o datorie; cândva, în trecut, promisesem că elucidez o întrebare care se freacă de inimile sensibile ca o piatră ponce de-un călcâi plin cu bătături: "V-aţi cupla cu cineva care plânge după fostul?" - întrebare de baraj de pe forum, logic -  la care majoritatea lumii răspundea cum era de aşteptat: nu. 
Destul de simplu, aşa-i? Deci m-am înfipt şi eu să mă dau cultivat la neuron, zgândărit fiind de emanaţia unei fecioare - da, scuze, iar e cu femei. Păi ce să fac, promisiunea e datorie curată! Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă!
No, şi ce-a zis tuta? 
"Sincer, m-am cuplat cu un tip care inca mai suspina dupa fosta. La inceput l-am inteles, dar el vorbea non stop de rusoaica lui si la un moment dat deja ma plictisisem sa-l tot aud...mai ales ca mereu zicea ca eu nu am buzele ca ale rusoaicei sau ca nu am nu stiu ce fata de ea...
Nu ar fi o problema in a fi cu cineva care mai suspina dupa fosta, doar sa ma lase sa-l ajut s-o uite...nu sa-mi vorbeasca toata ziua despre ea si sa ma mai si compare cu ea!"

Iar eu, băiat finuţ cum mă ştiţi, sar cu lămuriri:
"Te-ai cuplat cu el chiar dacă plângea după altcineva. Interesant.
Deci la început nu te-a deranjat chestia asta. Pe linie logică, înseamnă că plusa cu ceva care acoperea defectul - cel puţin pentru o vreme. Sunt curios...oare ce-o fi fost? Sunt doar vreo 2 posibilităţi.
De fapt, nu, că ai răspuns la problema asta: îţi plăcea să-l ajuţi s-o uite...
Mă înclin în faţa inimii tale generoase. Respect!". 

Băi, sunt monument de tandreţe, sau ce dracu' fac aici?  Nu mă încred eu, orbeşte, în bunele intenţii ale unei femei? Nu cunosc persoana doar după câteva minute de privit adâncul ochilor ei superbi, pentru că mintea îmi funcţiomează pe bază de cauzalitate?? Ba daaaaaaa..
Fetiţa cu pricina era gen "Ştiu că mă va durea, dar măcar mă martirizez pe altarul iubirii, pentru a te ajuta  să mergi mai departe. Ia-mă, fă ce vrei din mine! Sunt a ta, uit-o p-aia şi zboară pe zările albastre!". Suflet sensibil, măi; precis era o divă! Că doar şi vorba spune: un suflet ales fără un chip minunat e ca un inel de aur pe un rât de porc - sau invers...dar ne mai împiedicăm de amănunte?
Prin urmare, jos pălăria.. România, te iubesc! Aleluia! Ferice de naţia asta că avem aşa inimi palpitînd de bunătate, care se aruncă cu pieptul dezgolit în faţa suferinţelor ca Ecaterina Todoroiu în faţa gloanţelor inamice. 

Apoi, s-a dezlănţuit luciditatea pe mine şi am continuat, cuprins de delir:

"În primul rând, nu se pune problema dacă m-aş cupla, ci dacă s-ar cupla. Din moment ce plânge după altcineva, e clar că locul e ocupat. Vorbind din perspectiva mea, dacă o fată ar vrea să se cupleze cu mine în condiţiile astea, înseamnă că aplică principiul rezumatului la porc: vrea doar un cârnat, nu tot animalul.
Dar dacă coroborăm această chestiune cu una discutată într-un topic anterior (femeile fac dragoste pentru a fi iubite), ajungem la o imposibilitate logică: nu poate dori o frântură din mine, pentru că prin definiţie, vrea iubirea mea; şi totuşi nu o vrea, pentru că suspină după altul.
Ceea ce înseamnă că bărbaţii nu intră în subiectul topicului. URA! :D"

Concluzie: lupt pentru salvarea speciei, sau pot să plec acasă, pentru că m-agit degeaba?